gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Thu17102019

Recomanda prin Y!M
Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

Cum am agățat-o pe Sânziana

Evaluare: / 1
1
Index
Cum am agățat-o pe Sânziana
Pagina 2
Toate paginile

In urma cu doi ani ma aflam impreuna cu cel mai bun prieten al meu, Marian, pe plaja de la Mamaia. Bausem cateva beri in timp ce incinsesem babaroasele la cateva partide de table, mancasem pe saturate, iar dupa-amiaza, plictisiti si molesiti de arsita nemiloasa, ne faceam siesta aruncandu-ne ochii dupa gagici. La un moment dat mi-a cazut privirea pe o tipa ce parea super faina, aflata la numai cativa pasi de noi, intinsa pe un cearsaf din matase turcoaz: o "sirena"!

O "sirena" care insa nu avea coada, ci picioare drepte, lucioase, viguroase! Desi nu am fost niciodata un fustangiu, dupa ce am studiat superbul exemplar feminin, care nu parea sa aiba mai mult de 25 de ani, am simtit ca ard! Si nu era vina soarelui parjolitor. Nu. Cauza, evident, era bruneta cu par negru ca abanosul si cu piele alba ca laptele de capra. I-am atras imediat atentia amicului:

- Simt ca iau foc! Tocmai am vazut o bunesa de zile mari!

Desigur ca i-am starnit pe loc interesul lui Marian, un tip care, desi nu la fel de aratos ca mine, a avut totusi mereu succes la fete multumita limbajului bine slefuit, elevat chiar, cu care le zapaceste si pe cele mai rigide si mai suspicioase dintre ele. Marian s-a saltat in capul oaselor cat ai zice "peste" si a facut ochii cat cepele:

- Mda, ceva deosebit! Marfa a-ntaia! O adevarata opera de arta... si singura ca pasarea cerului!

Asadar, nu aveam halucinatii! Marian era de aceeasi parere cu mine, anume ca fata era si neinsotita, dar si cu totul speciala. Sau, intr-un limbaj stradal, era buna rau! Motiv pentru care, cum nu eram implicat in nicio relatie de cateva luni bune (sau rele...), n-am stat pe ganduri, ci am actionat spontan, instinctiv. Numai ce fata s-a ridicat si s-a indreptat spre mare, ca am si profitat de ocazie: m-am deplasat, foarte sigur pe mine, la cearsaful ei, si m-am tolanit direct pe el, cu burta in sus! Apoi am inchis ochii si m-am pus pe asteptat pana a revenit tipa din apa, inotita fiind de un salvamar mare si musculos.

- Hei, scoala-te imediat! Ce faci aici?

- Doi tigani dadeau tarcoale in zona, vroiau sa-ti ciordeasca geanta de plaja! Asa ca m-am trantit eu aici, iar ei si-au luat talpasita!

Si, ca sa n-o lungesc prea mult, am sa va spun direct la ce s-a ajuns... S-a ajuns ca superba fata mi-a multumit pentru ca i-am salvat geanta in care avea banii, telefonul celular si cateva poze nepretuite cu bunica sa, "buni Matilda", poze pe care le poarta mereu cu ea ca sa ii aline dorul de septuagenara.

- Nici nu stiu ce pot face ca sa ma revansez! a spus "sirena", care se recomandase Sanziana, in final, dupa ce apele s-au limpezit.

Insa eu stiam! Asa ca, fara sa stau pe ganduri, am invitat-o la o plimbare pe faleza sub clar de luna, iar ea a zambit etalandu-si dantura perfecta si a acceptat pe loc. Doar nu era sa refuze, dupa cate facusem pentru ea... Am stabilit asadar detaliile pentru intalnirea de diseara, apoi am mers si i-am povestit totul lui Marian, pe care l-am  gasit razand cu gura  pana la urechi, rosu ca racul:

- Mai omule, esti tare de tot! M-am strambat de ras... Cand te-a vazut pe cearsaful ei, tipa parea mai ingrozita decat suava Julia Ormond atunci cand s-a pomenit fata in fata cu Harrison Ford in pelicula "Sabrina", dar la fel de scumpa ca ea!... Doamne, ce faza!

Una peste alta, planul meu functionase, iar in seara cu pricina aveam sa culeg roadele: momente de tandrete unice, inclusiv sarutari, ce m-au facut sa ma indragostesc definitiv si iremediabil de Sanziana. Care, la randul ei, parea luata de val si dusa departe de mal... Dupa cate m-a lasat sa inteleg, ea iesise de jumatate de an dintr-o relatie dureroasa, si se afla in convalescenta sentimentala. Nu planuise sa se refaca la mare, insa deh!, daca soarta vrusese ca eu sa fiu omul potrivit, in locul potrivit, la momentul potrivit...

Am petrecut impreuna cu Sanziana, care era angajata la o agentie de turism din Capitala si venise la mare "pe banii firmei", cateva zile de vis! Nu imi venea sa cred ce simplu a fost s-o agat si cat de norocos eram! Insa, in ultima zi, dupa ce stabilisem sa ne revedem in Bucuresti, unde eu eram - si sunt inca - asistent universitar, a aparut necazul! Mai exact, Marian a comis-o!



Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

Drumul spre fericire Cum am agățat-o pe Sânziana