gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Fri19042024

Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

Nu pot trăi fără el, chiar dacă știu că mă inșală la greu

Evaluare: / 3
1
Index
Nu pot trăi fără el, chiar dacă știu că mă inșală la greu
Pagina 2
Toate paginile

Cate sacrificii nu se fac in numele dragostei... Eu, una, fiindca il iubesc pe sotul meu cu disperare, nu renunt la el chiar daca, de un an, am aflat ca are o amanta. Pur si simplu nu imi inchipui cum ar fi viata mea fara Dumitru, asa ca prefer, desi e dureros, sa ramanem sot si sotie si sa vina in fiecare seara acasa, desi stiu ca din cand in cand se mai vede si cu o alta femeie. Despre cum am aflat ca iubitul meu sot ma insala si cum m-am decis sa accept ca el sa se vada cu amanta este vorba in randurile ce urmeaza.

Mama, careia i-am povestit tot, spune ca sunt o proasta fiindca nu ma despart de el, insa s-ar putea ca voi, cititorii, sa ma intelegeti si sa ganditi altfel...

M-am maritat cu Dumitru Barcan in urma cu 15 ani, atunci cand eu aveam 26 de ani, iar el 30. Amandoi terminasem studiile si aveam servicii bune, in domeniul telecomunicatiilor. De altfel, asa ne-am si cunoscut: la fostul loc de munca, unde el lucra de ceva vreme cand m-am angajat eu. Intre timp, dupa nasterea primului copil, Florin, aveam sa renunt la serviciu, apoi, cand m-am reangajat, am ales o alta firma, mai mare. Acum, privind in urma, realizez ca poate, daca m-as fi intors la vechiul loc de munca, nu as fi suferit atat in ultimul an. Pentru ca, din cate am aflat, amanta lui Dumitru este o colega de serviciu si ma gandesc ca, daca as fi lucrat si eu acolo, patachina nu ar fi indraznit sa se atinga de sotul meu.

Regretele sunt tardive acum, caci in definitiv nu am de unde sa stiu ce ar fi fost daca... Cert este ca primii cinci ani de casnicie am fost fericita cu Dumitru, iar flacara iubirii ardea la fel ca la inceput. Dupa aceea l-am nascut pe Florin si am intrat in concediu postnatal, ceea ce nu a afectat insa cu nimic casnicia noastra. Ba dimpotriva, mai tare ne iubeam dupa ce devenisem parinti. Practic, in acel moment aveam tot ce imi puteam dori: un copil minunat si un sot iubitor si devotat, pe care nu l-as fi schimbat pentru toti barbatii din lume. Atat de mult il iubeam...

Anii au trecut ca clipele, Florin a crescut si, dupa alti cinci ani, l-am nascut pe Catalin. In continuare sotul meu se purta foarte frumos cu mine, ma rasfata adesea si ma sprijinea in toate. Aveam o relatie sanatoasa, bazata pe incredere, respect si, mai inainte de toate, pe iubire. Nici nu mi-as fi inchipuit vreodata ca Dumitru al meu va ajunge sa aiba o legatura cu alta femeie; era ultimul om pe care il credeam in stare de asa ceva. Dar, din nefericire, in urma cu un an, sotul mi-a inselat asteptarile, facandu-mi cea mai urata surpriza din viata mea: s-a cuplat cu Andra, o colega de serviciu nou angajata la firma in care lucrasem si eu si unde il cunoscusem in urma cu 15 ani.

Cum am aflat ca Dumitru ma inseala? Absolut din intamplare. Cum va ziceam, eu si sotul meu am avut dintotdeauna incredere oarba unul intr-altul, niciodata nu a existat vreo suspiciune privind fidelitatea unuia sau a altuia dintre noi. Prin urmare, cum nici Dumitru nu a umblat niciodata in telefonul meu celular, nici eu nu am umblat intr-al sau. Intr-o seara insa, cand sotul meu facea baie, urma sa vorbesc cu o prietena, dar am descopaerit ca nu mai aveam credit. Asa ca am pus mana pe telefonul lui Dumitru si, din greseala, am apasat o combinatie de taste care a facut sa se deschida un mesaj receptionat de la o oarecare Andra: "Ma gandesc mereu la tine, inca iti simt respiratia si gustul." In acel moment, am simtit cum imi ingheata sangele in vine!

Stiam chiar de la Dumitru ca de ceva vreme avea o colega noua, pe nume Andra, care arata atat de bine incat le sucise mintile tuturor barbatilor din firma... Insa nu m-am gandit nici macar o clipa ca, la randul lui, sotul meu ar fi putut sa se amorezeze de juna, cu atat mai mult cu cat el era la fel de atent si grijuliu cu mine ca intotdeauna. Si totusi mesajul Andrei era cat se poate de elocvent. Ea ii simtea inca respiratia si gustul, iar eu simteam ca innebunesc! De emotie, m-a cuprins un intens tremur nervos, asa ca nici macar nu am mai sunat-o pe prietena mea, ci am pus telefonul la loc, dupa care am mers in bucatarie si m-am pus pe taiat ceapa.



Drumul spre fericire Nu pot trăi fără el, chiar dacă știu că mă inșală la greu