gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Fri29032024

Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

Nu pot trăi fără el, chiar dacă știu că mă inșală la greu

Evaluare: / 3
1
Index
Nu pot trăi fără el, chiar dacă știu că mă inșală la greu
Pagina 2
Toate paginile

Cate sacrificii nu se fac in numele dragostei... Eu, una, fiindca il iubesc pe sotul meu cu disperare, nu renunt la el chiar daca, de un an, am aflat ca are o amanta. Pur si simplu nu imi inchipui cum ar fi viata mea fara Dumitru, asa ca prefer, desi e dureros, sa ramanem sot si sotie si sa vina in fiecare seara acasa, desi stiu ca din cand in cand se mai vede si cu o alta femeie. Despre cum am aflat ca iubitul meu sot ma insala si cum m-am decis sa accept ca el sa se vada cu amanta este vorba in randurile ce urmeaza.

Mama, careia i-am povestit tot, spune ca sunt o proasta fiindca nu ma despart de el, insa s-ar putea ca voi, cititorii, sa ma intelegeti si sa ganditi altfel...

M-am maritat cu Dumitru Barcan in urma cu 15 ani, atunci cand eu aveam 26 de ani, iar el 30. Amandoi terminasem studiile si aveam servicii bune, in domeniul telecomunicatiilor. De altfel, asa ne-am si cunoscut: la fostul loc de munca, unde el lucra de ceva vreme cand m-am angajat eu. Intre timp, dupa nasterea primului copil, Florin, aveam sa renunt la serviciu, apoi, cand m-am reangajat, am ales o alta firma, mai mare. Acum, privind in urma, realizez ca poate, daca m-as fi intors la vechiul loc de munca, nu as fi suferit atat in ultimul an. Pentru ca, din cate am aflat, amanta lui Dumitru este o colega de serviciu si ma gandesc ca, daca as fi lucrat si eu acolo, patachina nu ar fi indraznit sa se atinga de sotul meu.

Regretele sunt tardive acum, caci in definitiv nu am de unde sa stiu ce ar fi fost daca... Cert este ca primii cinci ani de casnicie am fost fericita cu Dumitru, iar flacara iubirii ardea la fel ca la inceput. Dupa aceea l-am nascut pe Florin si am intrat in concediu postnatal, ceea ce nu a afectat insa cu nimic casnicia noastra. Ba dimpotriva, mai tare ne iubeam dupa ce devenisem parinti. Practic, in acel moment aveam tot ce imi puteam dori: un copil minunat si un sot iubitor si devotat, pe care nu l-as fi schimbat pentru toti barbatii din lume. Atat de mult il iubeam...

Anii au trecut ca clipele, Florin a crescut si, dupa alti cinci ani, l-am nascut pe Catalin. In continuare sotul meu se purta foarte frumos cu mine, ma rasfata adesea si ma sprijinea in toate. Aveam o relatie sanatoasa, bazata pe incredere, respect si, mai inainte de toate, pe iubire. Nici nu mi-as fi inchipuit vreodata ca Dumitru al meu va ajunge sa aiba o legatura cu alta femeie; era ultimul om pe care il credeam in stare de asa ceva. Dar, din nefericire, in urma cu un an, sotul mi-a inselat asteptarile, facandu-mi cea mai urata surpriza din viata mea: s-a cuplat cu Andra, o colega de serviciu nou angajata la firma in care lucrasem si eu si unde il cunoscusem in urma cu 15 ani.

Cum am aflat ca Dumitru ma inseala? Absolut din intamplare. Cum va ziceam, eu si sotul meu am avut dintotdeauna incredere oarba unul intr-altul, niciodata nu a existat vreo suspiciune privind fidelitatea unuia sau a altuia dintre noi. Prin urmare, cum nici Dumitru nu a umblat niciodata in telefonul meu celular, nici eu nu am umblat intr-al sau. Intr-o seara insa, cand sotul meu facea baie, urma sa vorbesc cu o prietena, dar am descopaerit ca nu mai aveam credit. Asa ca am pus mana pe telefonul lui Dumitru si, din greseala, am apasat o combinatie de taste care a facut sa se deschida un mesaj receptionat de la o oarecare Andra: "Ma gandesc mereu la tine, inca iti simt respiratia si gustul." In acel moment, am simtit cum imi ingheata sangele in vine!

Stiam chiar de la Dumitru ca de ceva vreme avea o colega noua, pe nume Andra, care arata atat de bine incat le sucise mintile tuturor barbatilor din firma... Insa nu m-am gandit nici macar o clipa ca, la randul lui, sotul meu ar fi putut sa se amorezeze de juna, cu atat mai mult cu cat el era la fel de atent si grijuliu cu mine ca intotdeauna. Si totusi mesajul Andrei era cat se poate de elocvent. Ea ii simtea inca respiratia si gustul, iar eu simteam ca innebunesc! De emotie, m-a cuprins un intens tremur nervos, asa ca nici macar nu am mai sunat-o pe prietena mea, ci am pus telefonul la loc, dupa care am mers in bucatarie si m-am pus pe taiat ceapa.


Da, chiar asta am facut! Desi ma aflam intr-o stare de surescitare greu de descris,  gandurile fugindu-mi incontinuu la divort, instinctul mi-a dictat sa nu actionez in pripa, ci sa stau si sa cumpanesc bine. Asa ca, pentru a-mi ascunde lacrimile care se pornisera sa siroiasca necontrolat, m-am pus sa curat ceapa, chipurile pentru a gati o fasole batuta. Cand Dumitru a iesit din baie nu a banuit nimic, astfel ca am putut sa depasesc socul fara sa fac tambalau, iar incepand chiar cu a doua zi am inceput sa reflectez la situatia in care ma aflam si la ce era de facut.

Cel mai tare ma nedumereau doua lucruri. Primul dintre ele era acela ca Dumitru, dupa cum am zis, se purta la fel de frumos ca intotdeauna: parea ca este in continuare indragostit de mine. Imi facea mici surprize, uneori ma rasfata si nu era zi in care sa nu-mi spuna cat de mult ma iubeste si ca imi este recunoscator pentru ca i-am daruit doi baieti foarte reusiti. Bun, si atunci? Daca era asa, de ce si-a facut o amanta, ce nevoie a avut de alta femeie? Oare toata iubirea pentru mine era numai de fatada?... Celalalt lucru care ma intriga era indrazneala sotului meu de a lasa mesaje compromitatoare in telefon. Cum de a fost posibil, cat de inconstient trebuie sa fii ca sa faci asa ceva? In fine... Mai erau si alte chestiuni care nu-mi dadeau pace si ma faceau sa ma framant zi si noapte, insa, indiferent ce faceam, mai devreme sau mai tarziu reveneam la intrebarea - cheie: sa dau cartile pe fata si sa divortez ori nu?

O saptamana intreaga m-am gandit aproape neincetat ce e mai bine sa fac, incercand ca in toata aceasta perioada sa ma comport cat mai firesc si sa nu las sa se simta durerea ce-mi sfasia sufletul. Cum gelozia pusese stapanire pe mine si ma macina neincetat, nu am rezistat tentatiei de a verifica din nou mesajele din telefonul sotului, prilej cu care aveam sa citesc alte cateva sms-uri trimise de Andra sotului meu, dar totodata si o serie de mesaje de la Dumitru catre ea. Simteam ca innebunesc de furie cand vedeam cum se alintau unul pe celalalt, si nu altceva! Cel mai mult si mai mult m-a ofticat mesajul in care curvistina isi manifesta incantarea fata de performantele erotice ale sotului meu: "Dumitru, imi tremura corpul in continuare, desi ne-am despartit de doua ceasuri. Am senzatia ca barbatia ta pulseaza inca in mine, si e atat de placut...".

Of, credeti-ma, eram nu doar revoltata de ce a facut Dumitru, ci chiar oripilata - asta pe de o parte. Pe de alta, insa, oricat am incercat sa imi imaginez cum vor fi zilele mele si ale copiilor dupa un eventual divort de Dumitru, nu am reusit. Pur si simplu, nu puteam sa concep viata fara el, simteam ca ma sufoc si nu mai am aer doar la gandul ca o singura noapte nu as dormi in bratele sotului meu. Cat despre copii, la cat de mult il iubeau pe tatal lor, eram absolut convinsa ca nu ar fi putut trai fara sa il aiba aproape... Asadar, ma aflam intr-o mare dilema si, din pacate, in afara de mama, nu prea aveam cu cine sa ma consult, cata vreme copiii erau prea mici, iar de prietene imi era rusine... Asa ca, in disperare de cauza, m-am gandit sa iau taurul de coarne si sa discut chiar cu Dumitru.

Problema care se punea era aceea ca, la cat de orgolios este de felul lui sotul meu, existau sanse mari ca, atunci cand ii voi spune ca am aflat de relatia sa adulterina si ii voi cere sa ii puna capat, sa ajungem la divort. Ori, pentru mine, dupa cum va spuneam, era imposibil sa traiesc fara Dumitru, chiar daca acesta ma dezamagise cumplit. In cele din urma, insistentele zilnice ale mamei spre a ma desparti de Dumitru aveau sa ma scoata din sarite si sa se constituie in imboldul de care aveam nevoie pentru a da cartile pe fata si a discuta, in sfarsit, cu sotul meu.

Era intr-o seara din week-end cand, profitand de faptul ca baietii erau cu bunica la film, l-am abordat pe Dumitru pe ocolite, cu calm si fara agresivitate. Stiam ca era nevoie de mult tact pentru ca discutia sa nu degenereze intr-un scandal, si prin urmare am recurs la un ton bland.

- Dumitru, ia spune-mi tu mie, mai omule, in ultima vreme te framanta ceva? Pari usor distrat. S-a intamplat ceva ce nu stiu? Indiferent de ce e vorba, stii ca poti vorbi cu mine. Ne putem consulta in toate chestiunile si putem stabili impreuna ce e de facut...

- Nu, Cosmina, nu s-a intamplat nimic, ce sa se intample? De ce spui asta? E ceva ce trebuie sa stiu?

- Pai tu stii tot despre mine, ma gandeam ca poate e ceva ce eu ar trebui sa stiu despre tine. Poate te apasa ceva, poate e ceva ce tii pentru tine si ar fi mai bine daca am discuta despre asta.

In acel moment sotul meu m-a privit direct in ochi, si atunci a inteles ca stiam de relatia sa adulterina. El a lasat deodata privirea in podea, m-a luat in brate si a suspinat adanc.

- Cosmina, iarta-ma, te rog! Nu stiu cum ai aflat, dar e evident ca stii. Nu am nicio scuza, te-am inselat, desi te iubesc enorm. Ce mai pot spune? Sunt un ticalos nedemn de tine, Cosmina. Pentru niste placeri efemere am uitat de juramantul sfant facut la cununie... Crede-ma, cand mi-am dat seama ce greseala am facut, am incercat sa ma opresc. Dar nu am putut, sunt prea slab... Oare ma vei putea ierta vreodata, Cosmina?

Ce puteam spune? Inima-mi era zdrobita, dar cu toate astea eram constienta ca nu pot trai fara Dumitru. Iar faptul ca el admitea ca ma iubeste in continuare - ceea ce, de altfel, simteam si eu – constituia pentru mine speranta ca, in ciuda celor intamplate, putem fi in continuare fericiti impreuna. Tot ce trebuia era ca eu sa il iert pentru ce a facut, iar el sa inceteze sa ma mai insele. Lucru care, din pacate, nu era posibil in acel moment. Caci, dupa ce i-am spus ca ii acord iertarea mea, Dumitru m-a sarutat cu tot sufletul, apoi a cumpanit cateva clipe si mi-a soptit cuvintele care ma fac sa sufar si in ziua de azi.

- Cosmina, de acum inainte vreau sa fiu cat se poate de sincer cu tine, asa ca iti spun deschis: nu ma pot desprinde de Andra asa, deodata. E nevoie de ceva timp, asa ca te rog sa ma intelegi, sa fii rabdatoare cu mine si sa ai incredere ca in scurt timp totul se va termina. Eu pe tine te iubesc, dar o vreme trebuie sa ma mai vad cu ea, pana se va stinge totul... Intelegi? Promit ca nu va dura prea mult!

Ce puteam spune din moment ce Dumitru imi spusese ca ma iubeste in continuare enorm si imi dovedise ca vrea sa fie sincer cu mine, anuntandu-ma ca se va mai vedea o vreme cu amanta? In ciuda adulterului sau, eu imi clarificasem sentimentele fata de sotul meu si stabilisem clar ca nu pot trai nici macar o zi fara el. Totodata, cum ziceam, copiii erau foarte apropiati de tatal lor, iar el, la randul lui, ii iubea cu disperare. Asa ca, in numele dragostei, am acceptat compromisul, rugandu-ma ca detasarea lui Dumitru de Andra sa se aiba loc cat mai rapid, astfel incat barbatul meu sa fie numai al meu...

De atunci a trecut aproape un an. Din nefericire, sotul meu nu s-a putut opri ca, din cand in cand, sa se mai vada cu metresa, dar cel putin am constatat ca intalnirile au devenit mai rare. De fiecare data cand vine acasa dupa un episod amoros cu Andra, Dumitru este foarte spasit si nu uita sa imi reaminteasca faptul ca numai pe mine ma iubeste si ca in scurt timp va fi doar al meu. Pana cand se va intampla asta nu pot decat sa accept sa imi impart sotul cu amanta si sa il iubesc asa cum e, fiindca asa cum e, e sotul meu, iar eu nu pot trai fara el.

 

 

Din aceeasi categorie:

Nelu, Nelu, ești numai bun de dus la Bellu...

Nelu, Nelu, ești numai bun de dus la Bellu...

Povestea mea este aparent dramatica, insa in fapt este una comica. Esentialul poate fi cuprins in cateva cuvinte: eu si sotul meu nu vorbim unul cu al...

Citeşte mai mult...

Ramona face mereu ce vrea cu mine, dar o dată am făcut şi eu tot ce am vrut cu ea

Ramona face mereu ce vrea cu mine, dar o dată am făcut şi eu tot ce am vrut cu ea

De circa un an, sunt un om nenorocit: de circa un an, dorul ma parjoleste. Si asta pentru ca Ramona, femeia care mi-a furat inima si mi-a sucit mintil...

Citeşte mai mult...

Între familie și dragoste, am ales familia

Între familie și dragoste, am ales familia

Ma numesc Ileona P. si sunt dintr-o mica localitate de langa Iasi. Am 69 de ani si, de la 64, sunt vaduva. Pe sotul meu il chema Marin si avea, cand s...

Citeşte mai mult...

Când ai mei m-au părăsit, o straină m-a îngrijit

Când ai mei m-au părăsit, o straină m-a îngrijit

Numele meu este Doru L. Am 50 de ani si locuiesc in Capitala, unde m-am si nascut. Privind in urma, pot spune ca am avut o viata frumoasa, cel putin p...

Citeşte mai mult...

Drumul spre fericire Nu pot trăi fără el, chiar dacă știu că mă inșală la greu