gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Wed22052019

Recomanda prin Y!M
Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

Drumul spre fericire

- Intamplari cat se poate de adevarate, care au schimbat destine -

Mi-a trecut viața în timp ce mă uitam la televizor

Evaluare: / 1
1

Sunt Aneta Rosu, din Pascani, am 38 de ani si sunt necasatorita. Ba, mai mult chiar, sunt inca domnisoara, aceasta insemnand nu numai ca sunt o femeie nemaritata, ci sunt si fata mare. Mai pe sleau spus, sunt inca virgina, adica nu am intretinut raport intim cu niciun barbat pana in ziua de astazi. Si, sincer vorbind, nici nu cred ca am sa o fac vreodata. Daca nu mi-am inceput viata sexuala pana acum, ce rost ar mai avea sa o incep de acum incolo?

De 20 de ani îl traduc pe Şerban cu Ştefan...

Evaluare: / 1
1

Ceea ce mi s-a intamplat in ultimii 20 de ani este absolut incredibil. De ce afirm asta? Pentru ca de atunci, de cand l-am intalnit pe Stefan, existenta mea a cunoscut o turnura neasteptata. Atunci am simtit ca ma trezesc dintr-un somn profund, care durase ani buni, iar viata merita din nou traita. Cu toate astea, dupa ce mi-am facut un amant, nici macar pentru o clipa nu mi-am inchipuit ca alaturi de el voi simti ca traiesc cu adevarat... pentru nu mai putin de doua decenii! Iar aventura noastra nu s-a terminat nici azi, continua inca.

Citind randurile de mai sus, v-ati dat seama, desigur, ca sunt o mare pacatoasa. Eu, care am primit o educatie sanatoasa, crestina, imi insel sotul de un car de vreme si nici nu am de gand sa ma opresc. In fond, nu vad de ce as face-o cand imi este foarte bine si cand ma simt o femeie implinita, care are tot ce isi poate dori.

Am căutat liniştea pastorală şi am ajuns în braţele lui Pastor

Evaluare: / 1
1

De la bun inceput, trebuie sa va spun ca sunt o femeie credincioasa. Si asta in toate privintele. Cred in Dumnezeu, cred in dragoste, cred in respectul fata de persoana iubita si sunt fidela omului iubit. Ma numesc Anica Serbanica, am 32 de ani impliniti de curand si sunt necasatorita. Inca. Sper insa ca asta sa nu mai dureze mult si sa intru si eu cat de curand in randul lumii, cum spune mama in serile in care ne mai adunam in fata semineului, la povesti.

Mama locuieste la curte, pe o straduta din capatul cartierului Pantelimon. De cand s-a prapadit tata, in urma cu patru ani, e destul de singura: in afara de surorile ei, ambele mai batrane decat ea, si de mine, nimeni altcineva nu-i mai calca pragul casei. Si, de altfel, nici nu are nevoie. Este o femeie foarte bisericosa, habotnica chiar, care isi petrece ore in sir in rugaciuni ori citind din vechi carti religioase. Eu locuiesc pe o strada vecina, dar la bloc, si uneori, mai ales in week-end, trec pe la ea, sa mai stam si noi la palavre, ca femeile.

Fiul pe care l-am crezut un diavol s-a dovedit a fi un înger

Evaluare: / 1
1

Poate nu v-as fi spus niciodata povestea mea, daca nu m-ar fi imboldit sotia mea, “coana preoteasa”, cum ii spun apropiatii. Ea a tinut mortis sa o fac, si asta pentru a restabili adevarul in ceea ce-l priveste pe Traian, baiatul nostru cel mic, pentru a-i putea astfel cunoaste lumea si partile bune, nu numai pe cele rele, cu care ne-a chinuit ani la rand. Considerat intotdeauna “oaia neagra a familiei”, Traian a aratat tuturor ca, in ciuda aparentelor, el avea un suflet curat, de un alb imaculat.

Traian, mezinul familiei, a implinit de curand 30 de ani, iar fratii sai, Luca si David, au 35, respectiv 40. Traian a fost dintotdeauna “oaia neagra a familiei”, asa l-am vazut toti pana in urma cu putin timp, cand ne-a aratat ca ne-am inselat in privinta lui. Despre asta vreau sa va povestesc, de fapt, despre cum s-a intors “oaia ratacita”, care era Traian, la stana si cum l-a transformat faptul asta in cel mai fericit om din lume pe pastorul care ar fi fost in stare sa paraseasca intreaga turma si sa plece in cautarea oii pierdute; pe pastor, adica pe mine, tatal lui.

Nelu Banloc bea de stingea şi bătea la mine ca la fasole

Evaluare: / 2
1

Ma numesc Monica Banloc, sunt din Ilfov si am 35 de ani. Nelu Banloc este sotul meu; sau, mai bine zis, a fost sotul meu, caci a dat ortul popii in urma cu cateva luni: si-a pus capat zilelor si ne-a scapat, pe mine si pe ai mei, de o pacoste de om care ani la rand ne-a facut viata un chin. De ce s-a omorat? Fiindca n-a mai suportat viata de calvar la care l-a supus tatal meu. Dar poate va intrebati de ce i-a facut asta, de ce si-a batut joc de el si l-a tocat pana l-a facut sa clacheze. Simplu: fiindca si el isi batuse joc, ani buni, de mine si de mama, incat era gata-gata sa imi iau lumea in cap, si nu alta... Cu mana pe inima va spun ca, daca tata nu ma salva din ghearele monstrului pe care il bagasem in casa, acum eu as fi fost cea care si-ar fi luat viata, nu el, si de mine ati fi citit in revista, nu de el...

Drumul spre fericire