gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Tue19062018

Recomanda prin Y!M
Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

Drumul spre fericire

- Intamplari cat se poate de adevarate, care au schimbat destine -

Proasta de mine și-a recunoscut greșeala, dar nu a fost niciodată iertată...

Ma numesc Sorina D., am 33 de ani si lucrez ca operator introducere date la un important Institut de Sondaj din Capitala. Nu am fost niciodata o femeie foarte evlavioasa, dar nici atee nu sunt – mai exact, cred in existenta unei Forte Supreme sau Divine, insa nu am incredere in Institutia denumita Biserica, nici in preoti si prefer ca, daca spun o rugaciune, sa o spun acasa, in intimitate. In biserica am intrat destul de rar, in special pentru a aprinde o lumanare pentru parinti si pentru sora mea - ea este maritata si are un baietel de 5 ani, Marius. Cea mai buna prietena imi este o colega de serviciu, Evelin, si nu avem niciun fel de secrete una fata de cealalta. Petrecem foarte mult timp impreuna si ne impartasim toate gandurile si trairile. Practic, ea imi este ca o a doua sora, sau chiar ca prima, avand in vedere ca Silvia (asa o cheama pe sora mea cea adevarata) locuieste in alt oras si prin urmare ne vedem destul de rar, mai ales de sarbatori sau la vreo aniversare.

 

Am plăcut-o din prima, dar am luat-o abia din a treia...

Evaluare: / 1
1

Totul a inceput in urma cu circa douazeci de ani, atunci cand ma indreptam catre facultate. Aveam 22 de ani, eram vesel si optimist. Aveam forta si vitalitate, prin venele mele curgea sange tanar, eram ca un armasar care cu greu putea fi tinut in frau. Simteam ca lumea intreaga e a mea, si tot ceea ce vedeam ma incanta...

Era dimineata, iar eu asteptam la semafor. Cand, deodata,  privirea mi-a fost atrasa de ea. Am fost, intr-o fractiune de secunda, capacitat, invadat. As putea afirma chiar, privind retrospectiv, ca in clipa aceea m-am indragostit… Imbracata complet intr-un galben electrizant si inzestrata de natura cu chip angelic si corp gratios, fata atragea toate privirile, si era foarte constienta de asta. Se citea pe fata ei ca stie ca este urmarita si admirata, iar asta o facea sa para si mai mandra, si mai starnitoare. Era intr-adevar mortala tipa.

Am trimis ursul la plimbare şi m-am dus liniştit la culcare...

Intamplarea pe care vi-o povestesc mai jos este pe cat de rara, pe atat de amuzanta, si s-a petrecut in urma cu patru ani, la munte. Mai precis, la Poiana Tapului. Ma aflam acolo in vacanta de vara cu sotia mea, Steliana, si sedeam in gazda in vila lui Nicolae Talnar, situata in binecunoscuta zona Zamora, chiar la baza muntelui impadurit. Cum vremea era superba in acel august, pot spune ca pana in ziua intamplarii cu pricina avusesem un sejur foarte tihnit, pigmentat cu mici drumetii pe munte, dar si cu lungi perioade de relaxare pe veranda casei lui nea Nicolae Talnar sau cu plaja in superba poiana Zamora, cu cateva beri racite in apa de izvor. Amintirea cea mai pretioasa din toata vacanta avea insa sa se lege de noaptea in care ne-am pomenit peste noi, in curtea casei, cu ditamai ursul infometat si fioros...

Nadia mă iubește, Nadia mă părăsește, Nadia mă iubește...

Evaluare: / 1
1

Am cunoscut-o pe Nadia in urma cu 6 ani. Pe atunci, eu eram casatorit si aveam 37 de ani, iar ea numai 24. S-a angajat ca redactor la editura in care eu lucram de mult timp si, cum ea era o fata foarte atragatoare, a reusit in scurt timp sa suceasca mintile majoritatii angajatilor... Inclusiv pe a mea. Niciuna din incercarile colegilor de a intra pe sub pielea sa - si desigur, in patul sau - nu a fost insa incununata de succes, motiv pentru care au aparut zvonurile ca ar fi lesbiana. Abia atunci am decis ca e cazul sa ma implic personal in ,,problema''. Pentru ca, la cat de bine arata fata, la ce potential erotic avea, ar fi fost mare pacat ca barbatii sa nu se bucure de el...

Sora mea și-a vândut copilul și sufletul în același timp...

Evaluare: / 1
1

Am fost cinci fete si un baiat la parinti. Din pacate, acum nu mai suntem decat patru surori, Leta si Marin prapadindu-se in anul care a trecut. Leta era una dintre surorile mele mai mari, mai exact a treia ca varsta dupa Ioana si Maria. Eu si Floricica ne-am nascut dupa ele, iar Marin, saracul de el, era cel mai mic dintre noi. Asa a fost soarta: vazand ca fac numai fete, mama si tata au hotarat sa procreeze pana cand va iesi un baiat. Si, dintre toti, el, cel mai mic, a murit primul... O moarte lenta, dorita chiar, dupa ani de chin si lupta cu un cancer la colon care il facea sa se urce pe pereti de durere. Un sfarsit tragic, dar previzibil. Ceva oarecum asteptat. Alta a fost, insa, povestea in cazul surorii mele Leta, si cu ea as vrea sa va retin atentia. Leta, desi afectata grav de o leucemie in ultima faza, nu a putut muri linistita pana cand la capataiul sau nu a venit fiul ei, pe care nu-l vazuse niciodata pana atunci. Asta, desi ea avea 65 de ani cand s-a stins...

Drumul spre fericire