gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Sun24032019

Recomanda prin Y!M
Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

Drumul spre fericire

- Intamplari cat se poate de adevarate, care au schimbat destine -

Tatăl meu o face pe mama soției, iar tatăl ei o face pe mama mea

Evaluare: / 1
1

De la bun inceput, tin sa va anunt ca povestea mea este absolut iesita din comun. Ea are accente ilare, insa de fapt este o poveste trista. Cum ar putea fi altfel, din moment ce este vorba despre incalcarea juramantului sacru al cununiei de catre toti cei patru parinti ai mei: mama, tata, mama-soacra si tata-socru? Si asta inca nu e totul. Pentru ca dandanaua sa fie si mai mare, cei patru s-au cuplat intre ei, si nu stiu la ce se va ajunge daca la un moment dat vor afla unii de altii. Deocamdata, eu si sotia mea am decis ca cel mai bine e sa pastram secretul. Sau, mai bine zis, secretele pe care le cunoastem.

Nepotul m-a batjocorit, dar unchiul lui chiar m-a iubit

Evaluare: / 2
1

Maricel a fost in doua randuri sotul meu. In urma cu zece ani ne-am casatorit pentru prima oara; pe atunci eu nu implinisem inca 30 de ani, in vreme ce el avea 60. Din pacate, mariajul nostru nu a durat decat trei ani. Dupa divort m-am casatorit cu Gelu, nepotul lui Maricel, cu care nu am stat nici doi ani, pentru ca intr-un final sa ma recasatoresc cu Maricel. O poveste destul de ciudata, pe care o am foarte proaspata in minte si care se termina frumos, desi, judecand dupa faptul ca sotul meu a decedat, s-ar putea crede contrariul. Nu, nu este nicidecum asa, caci moartea lui Maricel nu a fost sfarsitul dragostei noastre; fiindca, asa cum am invatat de la el, dragostea adevarata nu moare niciodata...

Trei ani am fost prostul Nataliei, care a călărit toţi armăsarii din cartier...

Evaluare: / 1
1

Cand am cunoscut-o pe Natalia aveam 36 de ani. Treceam, de aproape un an, printr-o prelungita perioada de acalmie sentimentala dupa ce iesisem dintr-o relatie care ma consumase enorm. Motiv pentru care nu planuiam sa ma indragostesc din nou. Cel putin nu asa curand. Si nu in asa hal incat sa imi doresc sa ma insor... Dar lucrurile au evoluat intr-un mod halucinant si am ajuns sa o cer pe Natalia de sotie la nu mai mult de cateva luni de cand devenisem un cuplu. Am ingenuncheat la picioarele ei si i-am spus cu emotie in glas:

- Natalia, te iubesc ca pe lumina ochilor mei! Te rog, vrei sa fii sotia mea?

Cuplu modern, cu vechi păcate

Sunt George, din Bucuresti, am 32 de ani, iar in toamna urmeaza sa ma casatoresc cu Liliana, o fata minunata, care este iubita mea de 4 ani. Ne intelegem de minune, ne iubim, ne sustinem in momentele grele, iar timpul scurs de cand ne cunoastem nu a erodat pasiunea; dimpotriva, suntem la fel de atrasi unul de celalalt ca in prima zi. Cat despre vreo infidelitate sau orice alt tip de aventura nefireasca din partea unuia din noi, sunt convins ca asa ceva nici macar prin minte nu ne-a trecut! Ceea ce insa nu e valabil si in cazul celor doi tineri de care bunul meu tata – sa il numim preotul Aristide – mi-a povestit.

Pentru fiecare copil abandonat, m-am ales cu altul handicapat...

Evaluare: / 1
1

Ma numesc Mihnea M, am 45 de ani si sunt patronul unui select cabinet stomatologic din zona Floreasca, situat la parterul unei vile de lux in care locuiesc impreuna cu sotia si copiii. Sotia mea se numeste Clara si are 40 de ani, iar fiii nostri se cheama Mihai si Gabriel, au 4 ani si sufera, de la nastere, de un handicap locomotoriu, avand unul dintre picioare mai scurt cu 5 centimetri decat celalalt. Viata mea, privita prin prisma prosperitatii materiale si a iubirii familiale, poate parea, din afara, una fericita, implinita; insa, privita prin prisma handicapului copiilor si a regimului special la care ma supune aceasta, este un adevarat calvar.

Stiu de ce patimesc atat: fiindca atunci cand Dumnezeu mi-a dat nu unul, ci doi copii normali, perfect sanatosi, nu am vrut sa aud de ei, lasandu-i in grija femeilor cu care i-am conceput. Aceste femei, intalnite intamplator la diverse evenimente culturale, nu au reprezentat pentru mine nimic din punct de vedere sentimental, ci au fost doar niste accesorii de care m-am folosit pentru a-mi satisface dorinta sexuala. Ca ele, fara voia mea, au ramas insarcinate si, mai apoi, desi le-am cerut sa nu o faca, au pastrat copiii, acestea au fost alegerile lor, pe care si le-au asumat. Eu, asa cum le avertizasem, nu am recunoscut pe nici unul dintre cei doi copii si nu m-am mai interesat de ei in vreun fel.

Drumul spre fericire