Sa vedeti ce mi s-a intamplat. Aveam 14 ani si, traind la tara, in mijlocul naturii, mi-am dezvoltat o inclinatie aparte pentru pictura. Tin minte ca plecam de acasa dis-de-dimineata, pana sa rasara soarele, cu sevaletul si culorile dupa mine, si ma prindea seara pe dealurile din jurul satului sau in lunca. Mi-ar fi placut sa devin pictorita, dar din pacate nu a fost dupa mine. Cand a venit vremea liceului, eu am vrut sa merg la Liceul de Arte din Bucuresti, dar mama si tata au fost de alta parere: au tinut mortis sa urmez Liceul Sanitar, sa ies asistenta medicala, fiindca asta ar fi insemnat, in opinia lor, ca am viitorul asigurat, material si nu numai, in vreme ce desenul si pictura m-ar fi condus spre saracie si un trai dezordonat. M-am inscris la Sanitar si am intrat fara probleme. Iar la absolvire, am primit o repartitie buna, un post de asistenta la o clinica din capitala. Dar, pana sa va spun ce am facut acolo, sa va spun prin ce am trecut la liceu. Tragedie, nu altceva!. Si pentru ea, firesc, am si eu partea mea de vina...
Vechea Poveste
Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.
TINETI MINTE!