gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Tue17072018

Recomanda prin Y!M
Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

O lume mizeră

- Partea intunecata a fiintei umane -

Tramvaiul

La 7.30 trebuie sa fiu la gara la Basarab. La 8.15 pleaca trenul. Imi iau o marja de siguranta, sa am timp sa-mi cumpar bilet, un ziar, un covrig si o cafea la dozator, ca tot romanul. Si o bere la cutie. Nu sunt foarte pretentios, cand vine vorba de mancare si bautura. Nici de confort. Nu ma afectez prea tare. N-am taine. Circul cu personalul. Sunt in tramvaiul 1, care ma duce chiar pe pod. De acolo cobor cu liftul exact la intrarea in gara. Convenabil. Ieftin, rapid si eficient.

Sânge

Evaluare: / 1
1

E duminica dimineata. Ma aflu in sala de asteptare a unei gari mici, de provincie. Ma intorc de la o nunta si sunt foarte obosit. Abia astept sa vina trenul, sa ma urc in el, sa ma duca acasa, sa ma bag in pat si sa dorm cateva ore neintors. Dar mai am de asteptat mai bine de o jumatate de ora pana atunci. E foarte cald, ceea ce face ca timpul sa para ca trece chiar mai greu decat trece. Limbile vechiului ceas de pe perete par ca s-au oprit locului.

Încălzirea

Evaluare: / 1
1

E o dimineata de primavara, in care soarele se straduieste sa evadeze dintr-o perdea de nori ce tocmai si-au scuturat cateva picaturi razlete. O dimineata rece, mai ales pentru cei nu au avut inspiratia de a-si pune o jacheta peste tricou. Nu port jacheta, dintr-un motiv cat se poate de simplu: nu port jachete. Imi par prea feminine pentru barbatul din mine. Nepurtand jacheta, imi e, asadar, racoare. Sau frig, daca e sa fiu pe deplin sincer. Ar merge o tarie, dar, cum ma indrept catre serviciu, acest lucru este din capul locului exclus.

Voma

Evaluare: / 1
1

Ma aflu in autobuzul 335, indreptandu-ma catre Casa Presei. E o zi de iarna geroasa, iar eu sunt friguros din fire, asa incat caldura din autobuz imi face bine. Din pacate, autobuzul este atat de aglomerat incat imi face chiar prea bine, daca pot sa spun asa... Dupa numai cateva statii, prins ca intr-o menghina intre doua basoldine indopate cu sarmale si caltabosi, care s-au urcat de la Obor, simt ca nu mai pot sa respir. Presiunea exercitata de cele doua muieri este extrema. Incerc sa ma desprind de ele, dar am putini sorti de izbanda.

Lămâiul

Evaluare: / 1
1

Aproape de Martisor am parte de una dintre cele mai frumoase suprize din viata mea. E o dimineata placuta, racoroasa, de primavara. Indreptandu-ma spre serviciu, ajung  pe o straduta din zona Vasile Lascar, pe care ajung in fiecare dimineata la ora aceea. Depasesc gardurile unul dupa altul, cu mintea aiurea, cand privirea mi-e atrasa de un lamai dintr-o curte mare, curata si ingrijita; un lamai nu prea inalt, dar nici mic, plantat intr-un ghiveci de teracota, asa cum se cere la manual pentru ca radacinile sa ii poata respira.

Mai multe articole..

O lume mizeră