gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Tue24042018

LIKE pentru a fi la curent cu noutăţile de pe VecheaPoveste.ro

Recomanda prin Y!M
Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

O lume mizeră

- Partea intunecata a fiintei umane -

Prostul

Evaluare: / 1
1

E un baiat simpatic, la vreo 25 de ani, plin de bun simt, seriozitate si sinceritate. Lucru care, nu stiu daca constientizeaza, constituie un handicap pentru el. Cu totii profita de pe urma bunatatii, amabilitatii si a incapacitatii sale de a refuza.

Il urmaresc de vreo jumatate de ora. Se afla asezat la o masa de la o terasa din Polivalenta, impreuna cu doua fete si un alt tanar, cu alura de golanas. Una dintre fete este prietena lui,  sau cel putin asa considera el. Cealalta este cea mai buna prietena a prietenei si confidenta acesteia, iar tipul este fratele ei. Pe baiatul simpatic il stiu de mult, mi-a fost coleg de liceu; il cheama Mihai Tudose. Ceilalti nu stiu cum se cheama si, deschis vorbind, nici nu ma intereseaza.

Bătaia

E o dupa-amiaza calduroasa. Foarte calduroasa. Autobuzul in care ma aflu are la volan un sofer din categoria celor buni familisti. Adica din cei care nu pornesc instalatia de aer conditionat, preferand sa economiseasca motorina si s-o transforme, la capat de linie, in ciocolata pentru copii si dresuri pentru sotie. Calatoria, din capul locului una nu foarte agreabila, avand in vedere aglomeratia teribila si mirosul insuportabil, devine, asadar, un calvar. Nervozitatea mocneste in toti si in toate. Iar atunci cand nu mai poate fi tinuta fi frau da pe dinafara.

Joaca

Evaluare: / 1
1

Vine week-end-ul si nevasta-mea iese pe tapet cu o propunere constructiva, asa cum sunt toate propunerile nevestelor: "Hai sa mergem in week-end la tara, la ai mei! Abia mai ia si baiatul putin aer curat si mai lasa deoparte calculatorul ala, ca uite ce vanatai are pe langa ochi..." Ma gandesc putin si ajung la concluzia ca are dreptate: nu ar fi rau pentru baiat sa mai schimbe aerul, sa mai vada si alte locuri, sa mai cunoasca si alti copii. Asa ca ne hotaram: in week-end mergem la tara, la bunici...

Răsplata

Evaluare: / 1
1

Merg zilele trecute cu o fata in parc. E cald rau, asa ca e putina lume, ceea ce nu-mi displace de fel. Ne plimbam noi ce ne plimbam, apoi ne hotaram sa sedem. Ochim o banca retrasa sub un batran nuc si ne indreptam spre ea cu ganduri nespuse, dar de amandoi stiute. Cand sa ne asezam, insa, observam pe banca un telefon si o borseta. "E ocupata banca", trage fata concluzia. "N-as zice", ii raspund dupa ce privesc in jur. "Nu e nimeni pe aici. Cred ca cineva a uitat lucrurile astea." Neincrezatoare, fata se uita in toate partile. Fara rezultat. Nimeni altcineva nu pare a mai fi observat obiectele uitate pe banca. Nimeni nu ne baga in seama.

Donatorul

Evaluare: / 1
1

Povestea ce am sa v-o spun acum are sa va emotioneze. Spun asta fiindca i-a impresionat pe toti cei carora le-am spus-o. Si au fost oameni diferiti, din medii diferite, de varste si sexe diferite, de conditii sociale diferite. Ei bine, fara exceptie, cei care au auzit povestea au ramas impresionati. Unii dintre ei chiar au plans.

E vorba de un baiat de 30 de ani, care la o adica ar putea fi numit barbat, dar pe care, cine l-a cunoscut, tindea sa-l catalogheze mai degraba drept baiat decat barbat. Un om sufletist, care a dat tot ce avea mai bun in el, pana a ramas el fara nimic. Iar cand, la randul lui, a cerut ajutor, nu a primit. Toti cei carora le daduse l-au uitat. Nimeni nu l-a mai recunoscut. Nu-i asa e ca e emotionant? V-am zis eu...

Mai multe articole..

O lume mizeră