gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Thu18012018

LIKE pentru a fi la curent cu noutăţile de pe VecheaPoveste.ro

Recomanda prin Y!M
Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

Pe uliţele oraşului

- Intamplari haioase sau dureroase de pe strazile Capitalei, si nu numai -

Vulpiţa, Motănelul şi Gogu produc zâzanie

E dupa-amiaza si autobuzul 331 este aglomerat; se intoarce lumea de la munca. In partea din fata mai e putin spatiu, dar in spate calatorii sunt lipiti unul de altul, de-abia mai pot respira. Cand, deodata, pe la Arcul de Triumf, se aud niste sunete comune: “Piu! Piu!” si un tanar smecheros, cu mustata, anunta cu glas tare: “Suna telefonul!” Apoi adauga la misto: “Oricine ar fi, nu sunt aici! Sunt pe teren!” Imediat, vreo patru oameni, barbati si femei, al caror ton de apel este identic cu cel auzit, incep sa se caute prin buzunare sau genti si scot cate un telefon mobil pe al carui ecran prives curiosi si, pe rand, conchid: “Nu e al meu!”; “Nici al meu!”; “Al meu nici atat!” Pana cand, in fine, se aude un glas barbatesc: “Alo, da? Cine-i acolo?”, iar tanarul dezghetat, haios si mucalit, trage concluzia: “Al lui e!”

Tipul al carui aparat sunase, un brunet cu nasul mare, la vreo 25 de ani, intra in legatura cu persoana care il apelase si care se pare ca e iubita lui: “Da, draga, e o adevarata placere! Sunt in autobuz, nu m-ai prins bine, dar nu-i nimic! Zii!” Si ea zice, timp in care el se uita imprejur, cautand putina intimitate, pe care nu o gaseste insa, cu totii continuand sa se hlizeasca la el.

Nevastă de baștan

Sofer de taxi la o firma privata, Marian Dumitru, un om bland si cumsecade al carui chip seamana izbitor cu cel al actorului Mitica Popescu, este oprit luni, pe la ora 21.00, pe Calea Dorobanti, de o distinsa doamna. Imbracata extrem de elegant si cu mult bun gust, posesoare de aur pe maini, la gat si in urechi, ea urca in masina si zice: "Buna seara! Vreau sa mergem la magazinul <Emporio Armani> de pe Calea Victoriei. Am patru mii pe care trebuie sa le sparg!" Si zicand astea, pune mana pe luxoasa poseta, o deschide si arata banii.

Natașa

Evaluare: / 1
1

La marginea Bucurestiului, in cartierul Aparatorii Patriei, intr-o casa mica si darapanata, locuieste cu chirie Natasa. Provenita dintr-o familie numeroasa si foarte paupera de moldoveni, fata a luat viata pe cont propriu de la 19 ani si a venit in Capitala. Aici, profitand de fizicul de exceptie si de chipul frumos, de papusa ingenua, cu care a inzestrat-o natura, ea si-a facut o multime de prieteni printre vecini si nu numai, astfel incat acum numai de singuratate nu se poate plange.

Găina zăpăcită

Evaluare: / 1
1

Tramvaiul 1, destul de aglomerat, se indreapta in viteza spre Obor. La statia Dudesti, pe usa din spate, se urca o taranca trupesa la vreo 50 de ani. E o muiere apriga, bucalata, cu palme late si butucanoase, de om muncit. Plesneste de sanatate. In mana dreapta are o papornita uriasa, in stanga - o damigeana, iar in san, cu capul scos putin afara, - o gaina. De cum se vede in vagon, femeia incepe sa impinga energic in stanga si-n dreapta, strigand: “Faceti loc! Am o gaina aici! Faceti loc!” Si i se face loc.

Ajunsa la burduf, lasa bagajele jos si spune asa, ca pentru ea: “Of, Doamne, greu mi-a fost!”, dupa care mangaie gaina pe cap si o alinta verbal: “Ia, cari, cari, cari! Ia, cari, cari, cari!” Gaina, un exemplar puternic, gras si motat, se simte iubita si raspunde la afectiune. Scoate capul tot mai mult din sanul femeii si face: “Cotcodac! Cotcodac!” Imediat cucereste simpatic calatorilor, care nu mai contenesc cu admiratiile: “Frumoasa gaina! Ce oratanie superba! Si ce mai canta!”

Lașitate colectivă

Evaluare: / 1
1

O gasca de tigani urca sambata dupa-amiaza in autobuzul 117, care se indreapta spre cartierul bucurestean Rahova. Pentru toti cei care ii vad e clar ca sunt hoti, fiindca poarta haine pe brate si au privirile lupilor infometati. Sunt in total cinci insi, unul mai negru ca altul, si nu fac un secret din meseria pe care o practica, ci, sfidatori, privesc cu tupeu in jur si isi aleg victima. Aceasta este o doamna cocheta, eleganta, ce are ambele maini ocupate cu sacose si a carei geanta atarna cam neglijent pe umar. Haita tuciurie o inconjoara imediat si se pregateste sa actioneze sub privirile indiferente ale celorlalti calatori, obisnuiti probabil cu astfel de scene, cand planurile le sunt date peste cap. Din spatele autobuzului, vazand intentia hotilor, un barbat cam la 40 de ani, slab, cret si mic de statura, amintind de celebrul dansator Thuri Stefan, striga: “Alo, doamna! Vedeti ca vor sa va faca!”

Pe uliţele oraşului