gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Sun21012018

LIKE pentru a fi la curent cu noutăţile de pe VecheaPoveste.ro

Recomanda prin Y!M
Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

Revoluționarii

Evaluare: / 1
1

" Mi se spune Radu Constantin, pentru ca asa ma cheama!"

O groaza de figuri necunoscute defileaza prin fata Academiei de Stiinte Economice, fara a atrage in vreun fel sau altul atentia. Fete in pantaloni mulati si bocanci in picioare, baieti cu cercei in urechi si parul prins in coada la spate. Fete imbracate baieteste, baieti imbracati femeieste. Tineri obisnuiti din lumea obisnuita de astazi, Au, fiecare dintre aceste figuri, povestea lor. Viata lor. Idealurile si nazuintele lor, esecurile si dezamagirile lor.

Zarim, in valul de umbre miscatoare, chipul comun al  unui baiat cu par castaniu, care poarta un raglan lucrat cu stil si tine in mana stanga o servieta diplomat asemanatoare celor marilor stabi. E un tip simpatic, inzestrat de natura cu fizic placut si farmec personal. Il abordam direct:

–Noroc!
–Va salut!
–Nu te supara, suntem de la site-ul "Vechea poveste" si am dori sa iti punem cateva intrebari. Ai o clipa libera?
–Da, bineinteles, cu ce va pot ajuta?
–Mai intai, am vrea sa stim cum te numesti si ce varsta ai.
–Ma numesc Constantin. Radu Constantin. Si am 26 de ani.
–Nu ai 25?
–Am avut, dar anul trecut. Acum am 26.
–26? Inseamna ca suntem cam de-o varsta. Asa ca, daca n-ai nimic impotriva, iti propunem sa renuntam la chestii de protocol si eticheta. Ce parere ai?
–Sunt intru totul de acord, daca asta va face sa va simtiti bine.
–Ne face, ne face... Deci, ti se spune Radu...
–Da. Radu Constantin.
–De ce ti se spune asa?
–Cum de ce? Pentru ca asa ma cheama!... Hmm, va tineti de glume, baieti. Imi placeti!
–Si tu noua. Altfel nu te-am fi abordat. Spune-ne, esti student  aici, la ASE?

"Societetea noastra este sufocata de conflictele de interese!"

Auzind intrebarea, baiatul adopta, mai mult sau mai putin constient, o figura meditativ-contemplativa. Muta servieta dintr-o mana intr-alta, pivoteaza in loc si priveste in directia indicata, adica spre usa principala a ASE-ului. Nostalgia este cea care ii deschide fata, amintirile sunt cele ce-i lumineaza expresia. O clipa, nu spune nimic, doar ofteaza in mod demonstrativ. Apoi strange din buze, isi balanseaza capul in plan vertical si mormaie: "Ihi!".

–In ce an?
–In anul... V.
–Anul V?. Parca stiam ca la ASE se fac doar patru. Esti la seral sau cum altfel?
–Nu sunt la seral, sunt la... permanent.
–La permanent? Ce mai inseamna si asta?
–Inseamna ca, practic, am terminat acum doi ani -am facut management-ul-, dar ca, sufleteste ma simt inca student. E simplu.
–Daca spui tu... Si-acum, ce cauti aici, la ASE?
–Acum? Eram in trecere. Ma duc la serviciu.
–Aha. Va sa zica, lucrezi undeva, nu stai degeaba.
–Pai cum sa stau? De ce sa stau?
–Asa cum se sta. Stii, mai sunt si d-astia...
–Ca sunt, stiu. Chiar eu cunosc cativa. Nu e insa cazul meu, va asigur. Daca vreti, va pot arata legitimatia de serviciu.
–Nu e nevoie, Radule, te credem pe cuvant. Unde lucrezi?
–La un ONG. Conduc departamentul economic si, in acelasi timp, ma ocup si de activitatea de tineret.
–Da' lucrezi, nu te incurci!...
–Pai nu v-am spus?
–Si, practic, pentru cine lucrezi?
–Pentru cine? Cum adica pentru cine? Pentru mine, pentru familie...
–Pe studentii din ziua de azi cum ii vezi?
–Ii vad bine. Stau bine cu vederea.
–Si cu vederile? Ce parere ai de ei ?
–Ce parere sa am? Mi-e cam mila de ei. Ma gandesc la jungla care-i asteapta dupa ce termina.
–Ce jungla?
–Jungla asta in care traim, plina de fiare care abia asteapta sa-i inhate.
–Jungla, adica insasi societatea?
–Corect! Nu vedeti cum e sufocata societetea noastra de conflictele de interese ?
–Ba vedem. Stam, si noi, destul de bine cu vederea...
–Misto, nu va lasati deloc.
–Ne straduim... Ce crezi, in fata unei astfel de jungle, putem noi face ceva?
–Bineinteles. Dar nu noi, adica eu si cu voi doi. Noi, adica eu si tu, si tu, si el, si ea, si ei. Noi, adica noi toti.

"Vreau sa sparg canoanele si sa distrug matritele sistemului!"

Baiatul, ne convingem, e omul nostru. O discutie cu un tip de teapa lui, respectiv cu o alura placuta, dublata in mod fericit de un intelect cultivat si care, cu toate acestea, e inca cu picioarele pe pamant, constient ca lumea nu incepe si nu se termina cu el, nu poate decat sa ne incante.

Incet-incet, s-a aprins. A lasat servieta jos, intre picioare si si-a deschis raglanul. In timp ce vorbeste, gesticuleaza amplu, intr-un fel ciudat, studiat, dar spontan in acelasi. Miscarile ii tradeaza caracterul visceral, firea "revolutionara", trairile efervescente. Scoate un pachet de tigari LM si ne intreaba daca fumam. Ii raspundem ca nu, el spune: "Eu, da!" si-si aprinde o tigara.


–De ce fumezi? speculam noi momentul.
–De placere. Si de nervi, uneori. Ma atac destul de usor.
–Se observa, esti patimas. Spune-ne, de fapt, cu cine te lupti?
–Nu va e clar? Cu sistemul. Vreau sa-i sparg canoanele, sa-i distrug matritele.
–Ce sistem? Ce matrite? Fii putin mai explicit. Stii, nu toti cititorii nostrii au terminat "managementul"...
–Aveti dreptate. E vorba de sistemul de relatii interumane. Eu unul, vedeti, am trecut prin multe si cunosc multe. Am muncit, la viata mea, si ca strungar in fabrica, am fost si patron, adica am avut job-ul meu personal...
–Job-ul, adica afacerea.
–...da, afacerea. Si toate relele si mizeriile descoperite in zonele astea de comunicare m-au scarbit. Satul de ele, m-am retras in linistita grota a vietii non-guvernamentale, acolo unde, paradoxal, e mai agitatie ca peste tot.
–De ce?
–Pentru ca, zic eu, aici e bataia pestelui, aici se apara interesele celor multi, aici se modeleaza carcaterul de grup al maselor.
–Interesant, dezvolta!
–Ce sa dezvolt? E la mintea cocosului. Una e sa lucrezi cu suruburi, alta e sa conduci trei amploaiati care iti vand 50 de kile de mandarine pe zi si cu totul altceva e sa stii ca esti mesagerul unei multimi de tineri dezorientati in fata unei minoritati de bastani potentati. Aici, e nevoie de cap. Daca stii sa te descurci, ii conduci pe toti...
–Ii conduci, adica ii joci cum vrei?...
–Ei, sa nu exageram. Intelegeti voi ce vreau sa zic
–Intelegem. Vad ca esti pornit tare...
–Nu sunt pornit, sunt doar realist. Fiind tanar, stramtorat, mi se pare normal sa militez pentru tineri, pentru stramtorati. Ma supara faptul ca nu o fac mai multi.
–Solutia?
–Una singura. Implicarea in miezul afacerii a oamenilor de buna credinta.
–Tineri?
–Si tineri, si ne-tineri...Oameni priceputi, oameni de omenie, care deocamdata se complac intr-o deranjanta apatie vecina cu condamnabila comoditate.

"Ma raliez ideilor sindicalistului britanic"

Ajunsi in punctul acesta al discutiei, tanarul Radu Constantin ne dezvaluie faptul ca este asteptat la serviciu si ca, in consecinta, nu mai poate zabovi prea mult. Ne oferim sa-l conducem, lucru care ii face o deosebita placere: "Chiar voiam sa va propun acest lucru...". Continuam discutia din mers, incercand a aborda si subiecte mai lumesti, mai pamantene. Intram, ca de obicei, direct:

–Ai casa?
–Am nevoie! Deocamdata stau cu sotia si copilul la soacra-mea.
–Apropo de soacra. Cum e? Cum te impaci cu ea?
–Va raspund prin ce spun altii despre ea: "Ce n-as da sa am si eu o soacra ca a ta!"
–Frumos. Care altii ?
–Niste prieteni nefericiti...
–Deci, soacra-ta e o femeie cumsecade.
–Cumsecade? E putin spus. E painea lui Dumnezeu, si nu altceva!
–Ce faceti in timpul liber?
–Ea sau eu? Sau eu cu ea?
–Mai intai ea. Apoi si tu.
–Ea, ce sa faca? Ca batranii. Face treaba, vede de ala mic, mai citeste, mai se uita la televizor. Eu -ca tinerii. Ascult muzica, imi scot sotia la plimbare, la cate-un spectacol, mai ies cu fostii colegi la o bere, mai tragem un fotbal la sfarsit de saptamana...
–Viata de noapte ai?
–Cum adica? Ce vreti sa insinuati?
–Adica daca umbli prin baruri, discoteci, night club-uri, cabarete...
–Nuuuu, nicidecum. Omeneste vorbind, nu spun ca nu mi-ar displacea din cand in cand cate o escapada de genul asta, dar, vedeti, n-am suport material.
–Ce faci cu banii?
–Cea mai mare parte se duc pe mancare si bautura!
–Pe bautura? Ce-ti place sa bei mai mult si mai mult?
–Hmm... Mai mult, adica in cantitate mai mai mare sau cu mai mare placere?
–Si una si alta.
–Calitativ, as zice gin. Gin tonic, bautura traditionala a sindicalistului britanic, la ale carui idei ma raliez. Cantitativ, bere. Mai precis bere la kil, din care bea tot romanul truditor.

"Imi place sa fac dragoste la cumpene, adica la miezul noptii si-n zori."

Ajunsi in fata locului de munca al baiatului, situat in apropierea Pietii Rossetti, ii punem ultimele intrebari. Aflam astfel care este filmul sau preferat ("Doctor Jivago", cu Omar Sharif, "fiindca reprezinta o fresca sociala"), care este cartea sa preferata ("Morometii", de Marin Preda, "fiindca reprezinta o alta fresca sociala") si care este interpretul preferat (Gil Dobrica, "fiindca face ce nu fac altii"). Il fotografiem singur si  impreuna cu un coleg, in usa ONG-ului, iar la despartire ne spune:

–Va rog sa retineti ceva. Pentru mine, patru lucruri sunt esentiale pe lume: familie, profesie, tara si credinta.
Retinem si-l mai ...retinem putin.
–Dar care este hobby-ul tau numarul unu?
–Scrabble-ul. Joc singur, pana seara tarziu. Uneori adorm cu tabla in fata.
–Si-n rest?
–In rest, adorm cu fata in perna!
–Dragoste, faci mai mult ziua sau noaptea?
–Mai mult la cumpene, adica la miezul noptii si-n zori.
–De ce?
–Noaptea, ca sa am o noapte linistita. Iar dimineata, ca sa am o zi linistita...
–De ce te temi? Te framanta ceva?
–Da, soarta copilului meu, Alexandru. Are un an si 8 luni.
–Multi inainte si sa-i dea Dumnezeu o soacra ca a ta. Ce vrei sa-l faci?
–Eu incerc sa-l scot prim ministru, sa vedem daca i-o placea. Daca nu i-o placea, atunci sa se faca ce-o vrea el.
–Sa-i ajute Dumenzeu. Iar tie, serviciu usor!
–Mersi!
–Ura!

 

Din aceeasi categorie:

Abandonaţii

Abandonaţii

"Imi pare rau, hamuri de copii nu am"

"Unirea Shopping Center" e, la orele pranzului, un adevarat furnicar. Un loc spre care afluieste grabit un puhoi ...

Citeşte mai mult...

Handicapații

Handicapații

"Fiecare are ceva pentru care ar ucide. Numai ca nu toti o arata atat de evident..."

O zi de iarna neasteptat de calduroasa scoate oamenii din casa si ...

Citeşte mai mult...

Întreţinutele

Întreţinutele

"Nu punem mare pret pe notiunile teoretice. Mai importanta ni se pare practica..."

Sunt doua tipe bine, cu fizic si atitudine; una - blonda, alta - ros...

Citeşte mai mult...

Nemultumitii

Nemultumitii

"Fereasca Domnul, dar, pana la El, sa fereasca parlamentarii care vor sa dea avizul de exploatare..."

Piata Universitatii. Sau pe undeva pe acolo. O mu...

Citeşte mai mult...

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Tinerii de azi Revoluționarii