gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Sat17082019

Recomanda prin Y!M
Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

Teribilism infantil

Evaluare: / 1
1

Inca o zi caniculara pe Litoral, inca o zi fericita pentru cei care, dupa un an de munca, vin sa se relaxeze si sa uite de viata ordinara pe care o duc.
La Mamaia pe plaja, familiile Anton si Balan, venite impreuna din Capitala, petrec clipe de neuitat: sotiile discuta de Chippendales si savureaza cate-un juice la pai in timp ce sotii, doi oameni pe care burtile imense ii recomanda ca pe niste vajnici bautori de bere, chiar asta si fac: beau bere.

Spre amiaza, dupa ce si-au facut plinul ca lumea, barbatii casca intruna si simt instalandu-se monotonia. De-abia cand, de undeva din apropiere, rasuna binecunoscutul strigat: "Poze! Hai la poze!" si cei doi vad fotograful apropiindu-se, lui Anton ii vine o idee nastrusnica.

El zice: "Hai, Grigore, sa facem o poza originala, sa avem o amintire de la mare!" si, cum capata acceptul tovarasului sau pe loc: "Facem, Ioane, facem!", il cheama pe fotograf: "Omule, vrem sa ne tragi in poza ingropati in nisip! Da' vino peste o ora, sa avem timp sa facem groapa!", dupa care barbatii isi anunta nevestele ce vor sa faca, imprumuta lopatele de la niste copilasi si se pun pe sapat. Peste vreun ceas, cand termina treaba, isi cheama repede consoartele: "Mai, femeile lu' Dumnezeu, ia veniti incoa' sa ne vedeti!" si pana sa ajunga ele, se baga amandoi in groapa; o groapa mare, cu diametrul de peste un metru si adancimea cam pe jumatate. Vazandu-i ghemuiti acolo, de unde li se mai vad doar scafarliile, doamnele Anton si Balan se amuza teribil: "Mai, oameni, voi ati dat in mintea copiiilor!", apoi observa ca sunt transpirati leoarca si desfigurati de efortul depus, si ii consoleaza: "Da' ati muncit, nu gluma! Meritati cate-o bere!" Si le aduc imediat cate o sticla plina si rece la groapa.

Dupa ce dau pe gat spumoasele bauturi, amicii Ion Antonescu si Grigore Balan le invita pe distinsele si amabilele lor sotii, ca si pe alti cativa plajuitori din apropiere, sa-i acopere cu nisip: "Haideti, bagati pe noi, ca acu' apare pozaru'!" Receptivi, vreo cinci insi sar sa dea o mana de ajutor si in scurt timp ii ingroapa in nisip pe cei doi; doar capetele li se mai vad, asa cum li se vedeau "Nemuritorilor" din legendarul film cu acelasi nume, intr-una din memorabilele lor scene. Odata terminata operatiunea, lumea se strange in jurul lor ca la urs, nu putin fiind aceia care le-o zic drept in fata: "Oameni buni, voi nu sunteti sanatosi! Cine mai face asa ceva?" Dar ei nu se sinchisesc, ba chiar le cer sotiilor: "Ia mai uitati-va dupa pozaru' ala! Si pana vine, mai dati-ne ceva de baut!"

Femeile, odata intrate in jocul lor, n-au ce face; trebuie sa mearga pana la capat, asa ca le mai aduc cate-o sticla de bere plus cate-un pai, iar ei se apuca sa soarba din bere cu paiul, facand-o pe o batranica sa se uite la o minune a lumii: "Doamne Dumnezeule! Muream si asa ceva nu vedeam! Sa bea bere cu paiul, ingropati in nisip pana la gat! Doamne Dumnezeule!"

Dupa vreun sfert de ora de asteptare, burtosii, indopati cu bere, incep sa resimta tot mai tare presiunea nisipului ce-i cuprinde din toate partile. "Aoleu, Ioane, eu nu mai pot! Simt ca ma sufoc!" zice Grigore, iar Ion se plange la randu lui: "Asa-i, Grigore, nici eu nu mai rezist! Mor aicea!" Si, dupa o intelegere tacita, vazand ca fotograful tot intarzie sa apara, se pun sa strige la neveste: "Ajutor, femeilor! Sariti repede si dezgropati-ne!"

Atunci, doamnele Anton si Balan, intelegand ca vietile barbatilor lor sunt puse in primejdie, sar si, ajutate din nou de plajuitorii din zona, trag nisipul cu lopatelele, racaie ca disperatele cu unghiile si-i elibereaza partial pe captivi din stransoare. Acestia, galbeni la fata, continua sa strige: "Mai repede, mai repede, ca murim!" De-abia cand se vad scosi din groapa ucigasa, ei respira usurati: "Doamne, prin ce-am trecut! Ce presiune pe noi!"

In acel moment apare, ca din senin, si fotograful, care, fara sa mai stea pe ganduri, le face cateva poze celor doi burtosi, asa cum zac intinsi, terminati si cu teama de moarte intiparita pe chipuri: "O poza de neuitat, domnilor! O amintire de la mare!"

Din aceeasi categorie:

Nostalgie copleșitoare

Nostalgie copleșitoare

Sunt trei tineri inalti, aratosi, joviali. Buni prieteni inca de pe vremea scolii, ei au crescut practic impreuna si nu e de mirare  ca o puternica le...

Citeşte mai mult...

Paceanga în lupta cu strigoiul

Paceanga în lupta cu strigoiul

Pe strada Braila, la poarta casei de la numarul 87, este luni o cruce mare acoperita cu panza neagra: a murit nenea Dita. Pe numele sau real Badea Bol...

Citeşte mai mult...

Cocoșul nervos

Cocoșul nervos

Locuind in comuna Bragadiru, la numai cativa km de Bucuresti, Stefan Nicolae a cunoscut, in cei 50 de ani ai sai, foarte agitata viata a Capitalei, cu...

Citeşte mai mult...

Foc încrucişat

Foc încrucişat

Pe plaja fierbinte a statiunii Mamaia, in zona Central, e puhoi de omenire; chiar daca e abia inceput de sezon, vremea superba si marea calda atrag tu...

Citeşte mai mult...

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

Viaţa noastră Teribilism infantil