gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Tue16102018

Recomanda prin Y!M
Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

Viaţa noastră

- Intamplari cu oameni normali surprinsi in ipostaze anormale -

Teroarea neagră

Evaluare: / 2
1

Batrana Ioana Dragnea este o pensionara dolofana, dar vioaie. La cei 65 de ani sai, ea este genul de femeie activa, gospodina desavarsita, despre care toate rudele si toti cunoscutii au vorbe frumoase si spun unul si acelasi lucru: "Se tine bine, baba, apuca suta!"

Venita sa-si ridice pensia de la posta, batrana e obligata sa stea la o coada imensa, de tipul celor din vremea lui Ceasca, dar, cu rabdarea specifica varstei, reuseste sa-si ia banii si, fericita, iese din oficiu tinandu-i in mana ca pe un trofeu. Afara ii numara repede, se convinge ca e toata suma si ii baga in portofel, dupa care pune portofelul in poseta si da sa plece. In clipa aceea insa, parca simtind ca este urmarita, intoarce capul si observa, in stanga ei, doi tigani masivi ce o fixeaza cu insistenta. "Aoleu, am dat de belea!" gandeste femeia, vazand ca este luata in vizor de malacii negri. Si o ia, la pas, spre casa.

Simfonie greu de înteles în ploaie

Evaluare: / 2
1

E una dintre zilele mohorate de toamna in care cerul plange linistit: ploaia marunta, mocaneasca nu mai conteneste, iar norii negrii, grosi, nu prevestesc nimic bun. In parculetul din fata Ateneului, pe o bancuta, e asezat un om in varsta. Imbracat intr-un fas subtire si in niste pantaloni de gabardina, respectivul sta cu capul lasat pe spate, tine ochii inchisi, si stropii ii pica direct pe fata. Cum nu misca deloc si nu da nici un semn de viata, nu stii, privindu-l, daca e mort, daca doarme ori daca e constient.

Sacrificiul lui Grasu

Evaluare: / 3
1

In curtea Scolii nr. 53, pe seara, cativa pusti au incins o miuta. Sunt baieti de 10-12 ani, impartiti in doua echipe de cate sapte insi, care pun suflet si joaca cu multa ambitie. Pe margine, alti cativa copii urmaresc meciul si isi asteapta randul sa intre in teren. Intre acestia, un baiat falcos si foarte solid, poreclit "Grasu", pare cel mai nerabdator. El tot striga la cei din echipe, doar-doar o gasi pe unul care sa-i lase locul: "Mihai, joc si eu! Lasa-ma si pe mine! Dinu, vreau si eu! Mai stai si tu!", insa nici Mihai, nici Dinu, si nici un altul nu vor sa-i cedeze locul. "Stai acolo, Grasule, ca nu-i de tine aici!" ii striga din alergare George, un baiat foarte talentat si mistocar. "Ce vrei, ma, Grasule? Sa joci? Joaca la nunti, la botezuri!" ii sugereaza Virgil, un pusti dragut dar rautacios, iar Istrate, capitanul uneia dintre formatii si cel mai inalt de acolo, il sfatuieste ironic: "Fa o suta de ture de stadion, sa mai slabesti si vino peste un an!"

Renegatul

Evaluare: / 1
1

Statia de metrou Dristor 2. Capat de linie. O garnitura e trasa la peron, gata de plecare. Cativa oameni au ocupat deja locuri, cand, intr-unul dintre vagoane, patrunde un copil al strazii. E blond, mic de statura si poarta niste jafuri de haine. In maini tine Biblia si e descult. Spune: "Buna ziua, oameni buni!" si se aseaza in genunchi, apoi, cu un aer solemn, incepe sa recite versete: "Si Iisus umbla prin cetati si prin sate, invatand si calatorind spre Ierusalim...". Oamenii, care pana atunci nu-l bagasera in seama, socotindu-l unul dintre cersetorii de rand, devin atenti si-l privesc cu oarecare admiratie. O doamna roscata, la vreo 50 de ani, ii face un semn discret sotului, sa fie si el atent. Un tanar sobru si cu barba o bate pe umar pe iubita sa si-i spune: "Ia asculta! Vorbeste frumos baiatul!"

Amintiri tulburătoare

Evaluare: / 1
1

In partea din spate a autobuzului 135, pe doua din cele patru scaune alaturate, stau o fata de vreo 18 ani si-un baiat de vreo 20, cu figuri comune. Genul de tineri fara griji, care traiesc clipa cu intensitate, pentru ca viata nu a inceput inca sa le arate partea sa meschina, plina de frustrari, insatisfactii si neimpliniri. La radio, fixat de sofer pe un post particular, se transmite un top muzical de tip “oldies but goldies”, dar calatorii, adanciti in ganduri personale, receptioneaza piesele difuzate fara prea mult entuziasm, putini fiind dispusi sa se intoarca in timp impreuna cu artistii si sa rememoreze secvente consumate.

Viaţa noastră