gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Tue15062021

Recomanda prin Y!M
Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

Maricica a făcut cu altul copilul pe care l-am aşteptat 20 de ani

Evaluare: / 2
1
Index
Maricica a făcut cu altul copilul pe care l-am aşteptat 20 de ani
Pagina 2
Toate paginile

Am crescut intr-o casa cu multi copii. Mai exact, am fost nu mai putin de 7 la parinti: 4 fete si 3 baieti, dintre care eu eram cel mai mare. Poate si din cauza ca mi-am ajutat parintii la cresterea fratilor si a surorilor - si prin urmare eram mereu inconjurat de prichindei -, de mic am iubit copiii. Astfel incat, odata devenit adolescent, visul meu cel mai mare, crescut practic odata cu mine, a fost sa am proprii mei copii. Dar, desigur, pentru a-mi implini idealul, mai aveam nevoie de cineva: de o nevasta!

Am cunoscut-o pe Maricica atunci cand aveam 20 de ani, in Facultate. Eram amandoi studenti la Litere, amandoi eram frumosi, in amandoi pulsa dorinta de viata. Ne-am placut din prima clipa, ne-am apropiat inca din a doua si, cum eu aveam deja telul fixat, la nici un an de cand ne cunosteam am cerut-o de nevasta.

- Da! Sigur ca vreau sa ma marit cu tine, Bogdan! Te iubesc, vreau sa fim fericiti impreuna si sa avem 5 copii!

Asa mi-a raspuns, in urma cu 20 de ani, Maricica, iar eu am fost in clipa aceea cel mai fericit om din lume. Nu numai ca ma iubea si dorea sa se marite cu mine, dar pe deasupra iubita mea avea, din cele spuse de ea, in plan sa facem 5 copii! Ce imi puteam dori mai mult? Am imbratisat-o cu tot sufletul si i-am multumit cu mare emotie:

- Maricica, esti un inger! Multumesc lui Dumnezeu pentru ca ai aparut in viata mea! Vom fi cei mai fericiti impreuna si vom avea 5 copii!

Dar, cum socoteala de acasa uneori nu se potriveste cu cea din targ, nici in cazul meu lucrurile nu aveau sa stea asa cum stabilisem. Si asta pentru ca - aveam sa aflu peste abia doua decenii! - Maricica nu ma iubea cu adevarat si nu dorea sa aiba macar un copil cu mine, daramite 5! Tot ce isi dorea era sa aiba siguranta zilei de maine, vacante de neuitat si nimic mai mult. Insa la momentul acela habar nu aveam ce este cu adevarat in mintea si in sufletul sau, asa ca, dupa cum spuneam, eram in culmea fericirii.

Cum eu proveneam dintr-o familie foarte instarita, in care toti cei 7 copii fusesem rasfatati si avusesem tot ce ne-am dorit, in timp ce Maricica era singurul copil al unor oameni simpli si nevoiasi, sarcina organizarii nuntii a cazut pe umerii mei. Sau, mai exact, pe cei ai tatalui meu, care era sef de santier in port si castiga boiereste. Si, ca sa nu ma pierd in detalii nesemnificative, voi mentiona numai ca totul a decurs ca la carte: cununia, nunta, luna de miere. Abia dupa aceea au aparut primii nori negri pe cerul altfel senin al iubirii noastre, atunci cand am constatat ca, desi ne propusesem si incercasem sa concepem primul copil, Maricica nu ramasese insarcinata!

Stiam ca, la 21 de ani, eram amandoi foarte tineri, dar stabilisem de comun acord sa avem copii cat mai repede cu putinta. Iar asta pentru ca, pe de o parte, situatia materiala grozava a parintilor mei ne permitea sa o ducem foarte bine si sa ne continuam studiile incepute, iar pe de alta parte, ne propusesem sa facem 5 copii, si prin urmare trebuia sa incepem din timp... Nu e de mirare asadar ca Maricica nu a folosit niciun mijloc de contraceptie in luna de miere din Cappadocia, Turcia, insa a fost de mirare faptul ca nici la intoarcere si nici in perioada urmatoare ea nu a ramas gravida! Motiv pentru care am intrat la idei, impartasindu-i totodata sotiei temerile mele:

- Maricica, oare ce se intampla? Ai vreo explicatie?

- Nu, dragul meu Bogdan, nu am nicio explicatie. Nu stiu ce se intampla. Dar nu trebuie sa ne impacientam. O sa mai incercam, si totul va fi bine! Hai sa lasam lucrurile sa curga de la sine!

... Si am mai incercat! 3 ani am tot incercat, insa n-a fost bine! Maricica tot n-a ramas insarcinata, desi lucrurile au curs de la sine! Asa ca, in disperare de cauza, am mers la doctor.

Ginecologul ales de Maricica era, din spusele sale, o veche cunostinta de familie. Un doctor bun, serios si omenos, pe nume Badea. Auzind cum stau lucrurile, acesta a consultat-o minutios pe sotia mea si in final a dat verdictul:

- Pacienta este sanatoasa tun! Poate avea oricand copii, iar daca nu a ramas gravida pana acum, mai mult ca sigur ca este din vina barbatului!

Va dati seama ce am simtit atunci... Sa cada tavanul pe mine, si nu altceva! Nu puteam sa cred ce aud, parca ma sufocam! Ajutat insa de sotia mea, care m-a incurajat continuu, am depasit in cele din urma socul si am decis sa fac de urgenta ceea ce ar fi facut orice om normal: adica analizele!

Zis si facut! Am mers la cei mai priceputi doctori si am fost examinat in detaliu, iar in final rezultatele analizelor au iesit, fara exceptie, pozitive. Asadar, nu aveam nimic, eram - si eu, ca si sotia mea – perfect sanatos. Si totusi, de ce nu aveam copii? Trecusera, pe nesimtite, 5 ani de casatorie, cu bune si rele, fara insa ca visul meu de o viata sa prinda contur: inca nu eram tata. Si atunci Maricica a inceput sa frecventeze, impreuna cu o colega de catedra, (am omis sa mentionez ca Maricica lucra ca profesoara la liceu) seminariile tinute de Anca Norman, o experta in ezoterism, meditatie si stiinte oculte.

- Bogdan, am invatat ceva foarte important! mi-a zis intr-o buna zi sotia mea, dupa o meditatie foarte puternica, de 3 ore, in care, dupa spusele sale, se invocasera cativa ingeri si arhangheli, iar apoi se identificasera niste totemuri protectoare.

- Ia spune, Maricica! Ce ai invatat? am intrebat din curiozitate.

- Bogdan, am invatat de la guru-ul nostru, Anca Norman, ca nu trebuie sa te incrancenezi in rezolvarea unei probleme, caci abia atunci dezvolti niste forte uriase care se opun aflarii solutiei.

Am ridicat din sprancene, neintelegand exact ce a invatat Maricica de la guru-ul Anca Norman, iar ea m-a vazut confuz si a detaliat:

- Adica, mai pe intelesul tuturor, Bogdan, trebuie sa te relaxezi si sa lasi lucrurile sa isi urmeze propriul curs, nicidecum sa acorzi prea multa importanta unei probleme, caci abia atunci o amplifici! Clar ce spun?



Drumul spre fericire Maricica a făcut cu altul copilul pe care l-am aşteptat 20 de ani