gototopgototop

Vechea Poveste

Povești de viață ca la nimeni altcineva. Povești unice.

Thu09022023

Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii lor. Aflati mai multe... [ x ]

M-am luptat cu şeful pentru Julia, şi am rămas fără serviciu...

Evaluare: / 1
1
Index
M-am luptat cu şeful pentru Julia, şi am rămas fără serviciu...
Pagina 2
Toate paginile

Toata viata am fost un tip libertin, un mare amator de placeri de moment, pentru care cuvantul casatorie era tabu. Nu am crezut ca voi ajunge sa ma indragostesc de-a binelea si imi voi dori vreodata sa raman pana la adanci batraneti alaturi de o femeie, insa, desi total neverosimil pentru mine, lucrul acesta s-a intamplat. In urma cu 6 ani, cand in firma de consultanta imobiliara si juridica unde lucram s-a angajat Julia, am privit-o initial doar ca pe un alt trofeu feminin pe lunga lista a cuceririlor mele. Ulterior insa, fara sa imi dau seama, aveam sa ma transform din vanator in vanat, victima fiind chiar eu, cel caruia Julia i-a furat inima si noptile cu somn linistit.

Prima impresie lasata de Julia atunci cand a venit in firma a fost favorabila. Parea, la cei 28 de ani pe care ii avea, o femeie nu numai foarte frumoasa, ci si inteligenta si foarte sigura pe ea. A doua impresie nu a mai fost favorabila, ci de-a dreptul grozava. Pentru ca Julia nu doar parea sa aiba calitatile enumerate de mai sus, ci chiar a demonstrat ca le are.

Ceea ce a facut din ea nu doar o colega de serviciu foarte apreciata si utila, ci si tinta numarul unu a asalturilor majoritatii barbatilor. Intre care, desigur, si subsemnatul. Nu banuiam, atunci cand mi-au cazut ochii pe Julia si mi-am propus sa o cuceresc, ca voi avea parte de o concurenta dura. Si spun asta intrucat aveam sa ma conving curand ca, in afara de colegi, i se pusese pata pe superba femeie chiar si sefului meu, care era si patronul firmei.

Intr-o seara, la o bere pe terasa, discutam cu colegii, intrebandu-ne care din noi va reusi sa intre in gratiile Juliei.

- N-aveti nicio sansa in fata mea. Uitati ca eu sunt patronul si seful ei? Daca se va combina cu cineva din firma, acela pot fi numai eu, se impauna Stelian, care dincolo de faptul ca era patron, arata destul de bine si pe deasupra era necasatorit.

- Fara suparare, dar nu cred ca pentru Julia conteaza faptul ca tu esti patron. Nu este deloc superficiala, probabil v-ati convins cu totii de asta, i-a stavilit elanul Marius, un programator chipes si afemeiat, care era in limba dupa colega noastra.

- Sunt convins ca eu sunt cel caruia focoasa Julia i-a pus deja gand rau. Sau, ma rog, gand bun, depinde cum privim lucrurile, am glumit, la randul meu. Si, desi ceilalti nu m-au luat in serios, un sambure de adevar era totusi in ceea ce ziceam.

E vorba de faptul ca, la numai cateva zile de la angajarea Juliei, am avut, aparent intamplator, cateva schimburi de priviri cu ea foarte sugesive, din care am tras concluzia ca nu ii eram indiferent, ba chiar ma simpatiza. Dupa cate se aflase in firma, superba femeie era necasatorita si singura, in acel moment neexistand vreun barbat in viata ei. Asa ca, cum nici in viata mea nu exista vreo femeie si cum eram de-a dreptul fascinat de Julia, nu vedeam de ce nu as incerca sa ma cuplez cu ea. Problema era aceea ca Julia era o fiinta foarte alunecoasa, glumind cu toata lumea si parand foarte sociabila, insa totodata manevrandu-i cu abilitate si tinandu-i la respect si la distanta pe curtezanii ale caror bale curgeau in urma sa...

Intr-o seara, cand ramasesem peste program doar eu cu Julia, am profitat de starea sa de moment foarte buna, explicabila prin incheierea unei lucrari importante, si am invitat-o la o cafenea. Unde, dupa un coniac mare si un expresso mic, am abordat-o frontal:

- Julia, mai mult ca sigur ai observat ca toti barbatii din firma, incepand cu patronul si inclusiv cei casatoriti, te plac si te doresc. In ceea ce ma priveste, te-am admirat de la bun inceput, asa ca te intreb direct: ce-ai spune daca am incerca sa ne cunoastem mai bine? Eu simt ca ar putea iesi ceva frumos.

Frumoasa mea colega a fost foarte surprinsa sa ma auda vorbind atat de deschis, fara ocolisuri, dar in acelasi timp asta i-a placut. Altfel, n-ar fi raspuns fara ezitare:

- Mihai, sa stii ca nu ma intereseaza pariurile care se pun in firma pe seama mea. Au ajuns si la urechile mele, dar repet, nu ma intereseaza. Imi placi, si vreau sa ne cunoastem. N-as putea sa imi explic de ce, dar am incredere in tine.

Asadar, dintre toti, Julia pe mine ma placea. Eram in culmea fericirii! Ma si vedeam combinat cu cea pe care o ravneau toti barbatii din firma si abia asteptam sa le vad mutrele atunci cand vor fi aflat ca suntem impreuna. Dar, cel mai mult si mai mult, imi doream sa vad cum va reactiona pe Stelian, cel care era convins ca Julia ii va pica in plasa numai fiindca era sef si patron.

De la prima intalnire cu Julia au trecut cateva luni bune, perioada in care reusisem sa ma strecor nu doar in sufletul ei, ci si in patul sau. Eram amandoi incantati de faptul ca devenisem un cuplu in toata regula, dar stabilisem de comun acord sa nu trambitam relatia noastra, ci sa asteptam sa treaca timpul si sa vedem cum vor evolua lucrurile. Si, din fericire, lucrurile aveau sa evolueze foarte frumos, in sensul ca eram atat de indragostiti unul de celalalt incat incepuseram sa ne facem mici planuri de viitor.


In tot acest timp, seful si ceilalti colegi continuasera sa o curteze pe Julia, unii mai subtil, altii pe fata, niciunul nestiind ca era iubita mea. Dar, spre nesansa lor, ea ramasese la fel de alunecoasa ca la inceput. Intra in jocul barbatilor, glumea si radea cu ei, uneori chiar iesea cu grupul pe terasa, fara insa a permite cuiva sa se apropie prea mult. Eram tare multumit de felul in care se descurca Julia, care reusea sa ramana mai departe admirata si adorata de toata lumea, dar in acelasi timp, dand dovada de un tact iesit din comun, facea astfel incat colegii nu se suparau pe ea fiindca ii tinea la distanta.

Din pacate, insa, a venit si ziua in care iubirea mea cu Julia avea sa nu mai fie un secret, doar hazardul fiind responsabil pentru asta. Ce s-a intamplat? Pur si simplu, intr-o seara, aflandu-ne in Mall si iesind de la cinema, am dat nas in nas cu nimeni altul decat seful si patronul nostru. Cum Julia ma tinea de gat, nu exista niciun dubiu in privinta relatiei dintre noi, asa ca nu e de mirare uluirea care se citea pe chipul lui Stelian. Va ziceam ca imi doream sa vad ce mutra va face cand va afla ca eu si Julia suntem iubiti, insa chiar sa il vad atat de uimit nu ma asteptam. Nici daca ar fi vazut o fantoma nu facea ochii asa mari, gata - gata sa ii iasa din orbite. Ne privea ca hipnotizat si nu putea spune nimic. Cu greu a reusit sa baiguie, la un moment dat, ceva aproape neinteligibil.

- Voi? Voi?... Ce e cu voi aici? Tu, Mihai?... Si Julia. Ce?... Ce faceti impreuna?

Ce mai puteam spune cand evidenta vorbea in locul nostru? Nu ne mai puteam ascunde, asa ca am dat cartile pe fata.

- Da, Stelian, suntem noi, Mihai si Julia. Nu se vede?... Ce facem impreuna? Dragoste. Asta facem, fiindca suntem iubiti, iar iubitii asta fac: dragoste.

Stiu ca am fost crud si cinic, insa atunci, pe moment, pur si simplu nu m-am putut abtine sa nu rasucesc cutitul in rana. Dincolo de stupefactia lui, era limpede ca omul sufera fiindca ma vedea impreuna cu femeia pe care o dorea pentru el, insa n-avea ce face. Zarurile fusesera deja aruncate. Tot ce a gasit de cuviinta sa spuna Stelian zambind, dupa ce si-a mai revenit din uimire, a fost:

- Nu ma asteptam la una ca asta din partea ta, Mihai. Esti un mare pisicher. Ai mers pe burta si ai actionat ca un marsav, dar vei vedea ca iti va parea rau...

Bineinteles ca nu m-am gandit nicio clipa ca seful, care era foarte prietenos cu angajatii sai, ar putea vorbi serios, mai ales ca, asa cum spuneam, fusese zambitor. In fond, de ce sa imi para rau, cu ce gresisem?... Chiar a doua zi, insa, aveam sa am parte de una din cele mai urate faze din viata mea, atunci cand Stelian mi-a aratat ca totusi vorbise serios. El m-a chemat in biroul sau si, fara nicio explicatie, m-a anuntat direct ca sunt concediat:

- Mihai, strange-ti lucrurile si dispari! Din clipa asta, nu mai lucrezi pentru mine.

Nu imi venea sa cred! Lucram de cativa ani buni in firma, eram foarte priceput si imi faceam treaba foarte bine. Nici macar o singura data seful nu fusese nemultumit de mine, iar acum, numai pentru ca i-o suflasem pe Julia, in ale carei gratii nu reusise sa intre, ma executa. Mi-era clar ca din cauza asta eram concediat, asa ca am incercat sa il opresc sa faca o greseala:

- Stelian, asta e abuz! N-ai dreptul sa ma dai afara fara un motiv serios. Stii bine ca din punct de vedere profesional nu ai ce sa imi reprosezi, asa ca te rog sa fii rezonabil si sa te mai gandesti! In fond, sunt atatea si atatea femei frumoase in afara de Julia...

Din pacate, insa, patronul, care se simtea ranit in amorul propriu, era croit sa ma expluzeze din firma si nu putea fi intors din drum. Cand a auzit ce mi se intamplase, Julia, altfel o persoana calma, blanda si pacifista, a dat navala in biroul lui Stelian si a tipat atat de tare incat vorbele sale au rasunat in toate birourile:

- Sa-si fie rusine, Stelian! N-ai putut suporta ideea ca l-am ales pe Mihai, si nu pe tine, si ti-ai dat arama pe fata. Esti un om de nimic, iar cuvantul barbat nu e valabil in cazul unui mizerabil ca tine!

Dupa care si-a dat demisia si l-a anuntat:

- Sa nu crezi ca vei scapa asa usor, onanist patetic! Te vom da in judecata, si vei plati cu varf si indesat...

Cum va spuneam la inceputul povestirii mele, de la evenimentele cu pricina au trecut circa 6 ani. Intre timp, chiar l-am dat in judecata pe patronul invidios si dement, caci normal nu este, el fiind obligat sa ma angajeze din nou si sa imi plateasca despagubiri babane. Desigur ca nu am mai acceptat sa lucrez intr-un mediu foarte ostil, cum ar fi fost firma lui Stelian, insa banii primiti mi-au prins foarte bine. Iubirea cu Julia a continuat surprinzator de bine pentru mine, care, pana sa o cunosc pe ea, eram amator doar de relatii de scurta durata. Cum insa ne-am indragostit tot mai tare unul de celalalt si ne-am inteles minunat, cam la un an de cand ne cunoscusem, ne-am casatorit.

De lucrat, nu am mai lucrat niciodata in aceasi firma cu sotia mea, dar asta nu a contat, atat timp cat dragostea a fost si este mereu in sufletele noastre. Abia asteptam amandoi sa ne revedem seara, dupa serviciu, si sa iesim in parc cu Robert si Maria, cei doi copii ai nostri. Suntem o familie fericita, iar eu si Julia avem o casnicie perfecta. Sunt foarte convins ca ea este sufletul meu pereche, femeia alaturi de care imi doresc sa fiu tot restul vietii, si nu doar sa am parte de placeri efemere.

Acum, daca ma gandesc bine, momentul in care am incetat sa o privesc pe Julia ca pe un superb trofeu, asa cum privisem intotdeauna femeile, a fost cel in care, auzind ca patronul m-a dat afara, ea a sarit ca o leoaica in apararea mea. Abia atunci am inceput sa o iubesc cu adevarat si sa ma gandesc serios la un viitor alaturi de ea. Altfel spus, ironia sortii este aceea ca pana la urma Stelian mi-a facut un mare bine concediindu-ma, pentru ca atunci, cand mi-am pierdut serviciul, mi-am gasit jumatatea...

Uneori, se mai intampla sa imi amintesc cum s-a napustit blanda Julia in biroul patronului si cum i-a cerut socoteala pentru nedreptatea pe care mi-o facuse:

- Sa-si fie rusine, Stelian! Sa nu crezi ca vei scapa asa usor, onanist patetic!...

De fiecare data cand imi aduc aminte, nu pot sa ma abtin, si izbucnesc in ras.

 

 

 

Din aceeasi categorie:

De dragul copilului, soțul meu s-a transformat în gigolo...

De dragul copilului, soțul meu s-a transformat în gigolo...

Prima data cand l-am intalnit pe Manuel nu am simtit nimic special, nu m-am gandit nicio clipa ca intre noi ar putea fi ceva. Eu, Crina Trasca, aveam ...

Citeşte mai mult...

Grasă și frumoasă, devreme acasă, caut dragoste viguroasă

Grasă și frumoasă, devreme acasă, caut dragoste viguroasă

Numele meu este Crina N. Sunt din Vaslui, am 45 de ani, 1.60 inaltime si 100 de kilograme. Desi nu-mi face mare placere sa o recunosc, sunt o femeie p...

Citeşte mai mult...

Am suferit serios din cauza unui soț neserios

Am suferit serios din cauza unui soț neserios

Am sa intru direct in miezul problemei, dragi cititori, pentru ca nu are rost sa va plictisesc cu amanunte inutile. Numele meu este Amalia, am 34 de a...

Citeşte mai mult...

Am un fix cu d-alea roșii

Am un fix cu d-alea roșii

Fiecare om are o pasiune a sa, mai mare sau mai mica. La unii ramane in stadiul de hobby, in timp ce la altii tot creste si poate ajunge sa fie ridica...

Citeşte mai mult...

Drumul spre fericire M-am luptat cu şeful pentru Julia, şi am rămas fără serviciu...