“«Fata din vis», o balada care a catalizat multe reactii organice intre parteneri...”

Ne aflam in «Hard Rock Café», unde este programat concertul formatiei Compact. Nebunie curata. Fiecare face ce vrea, fara sa ii pese de ce crede altul despre el: unii tipa, unii canta, altii danseaza; si toti beau. La o masa - doua tipe care se cred bine si, ca atare, se poarta cu dezinvoltura. Le privim atent. Par trase la indigo: camasi albe, cu guler deschis si maneci suflecate, fuste negre, mulate, cu crapatura larga, laterala, pantofi cu toc inalt... Plus posete largi, de firma, atarnate de spatarele scaunelor si portmonee burdusite cu carduri, aruncate neglijent pe masa. E exact ce cautam.

- Buna, fetelor, ce faceti? le abordam intr-o maniera tinereasca, adica cu o mana ocupata cu o sticla de bere si cealalta cu o alta sticla de bere.
- Noi, bine! ne raspund ele, ciocnind fara inhibitie sticlele lor de ale noastre. Dar voi?
- Si noi tot bine. Dar, ca intotdeauna e loc de si mai bine, le bagam un apropo.
- Ok, luati loc, sa vedem ce putem face pentru a va fi mai bine, ne raspund ele, incantate de ceea ce vad, dupa ce ne masoara din cap pana in picioare.

- Puteti incepe prin a ne lua cate o bere, continuam in aceeasi nota indrazneata.
- Floare la ureche, raspunde una dintre ele asezandu-se picior peste picior, miscare ce lasa sa se zareasca o bucata zdravana de pulpa si una ingusta de chilot.
- Chiar asa, intareste cealalta, facandu-i unui chelner ce se invarte prin zona semnul victoriei, ceea ce se poate insemna fie ca au invins, adica ne-au cucerit, fie sa aduca degraba doua beri reci.
- Desi nu credeam, ati avut dreptate, le complimentam dupa ce vine tipul cu berile. Am percutat tipul. Noi am asteptam zece minute pana sa se invredniceasca sa ne aduca comanda.
- Asta fiindca nu aveti ce avem noi, ne face una dintre ele cu ochiul, mangaindu-se singura pe sanii bombati ca doi pepeni galbeni.
- Corect, le dam dreptate, luand loc la masa si sorbind din sticlele aburinde, in timp ce le admiram fizicul. Dar avem altceva, cu care putem atrage ceea ce aveti voi...
- Corect si asta, ne dau la randul lor dreptate, dar, pana sa ajungeti sa folositi acel ceva, e nevoie de mai mult...
- De asta suntem aici, le facem si noi cu ochiul, gandind ca a venit momentul sa trecem la obiect. Sa va aratam, voua sau altora ca voi, ca suntem in stare de mai mult. Dar voi? Voi cu ce treaba pe aici?
- Uite, am venit sa vedem concertul.
- Nu mai spuneti! Dar de ce? Va place trupa Compact?
- Ne plac toate trupele care aduna la un loc multi tineri frumosi si aratosi.
- Cunoasteti vreun cantec din repertoriul lor?
- «Fata din vis». O balada remarcabila, care a catalizat multe reactii organice intre parteneri de-a lungul timpului. Nici nu mai stiu de cate ori am facut dragoste pe ea...
- Spuneti asta cu atata nonsalanta... De unde atata dezinvoltura? Pe ce altceva, in afara de modul in care aratati, va bazati?
- Nu e destul?
- Pana la un punct, da. Mai departe, insa, s-ar putea dovedi insuficient. S-ar putea, cum ati spus chiar voi, sa fie nevoie de mai mult.
- Asta, functie de ce anume?
- Functie de cei din fata, care va privesc. Unii poate vor sa va si auda, sa vada cum puneti problema. Poate nu le ajunge vederea.
- Asta e treaba lor. Daca nu le ajunge ceea ce vad, atunci sa cante la alta masa.
- E un apropo? Vreti sa ne mutam la alta masa?
- Nu, nu, nu era vorba de voi. Voi sunteti valabili. Cam vorbareti, dar valabili.
- Multumim. Nici voi nu sunteti deloc de lepadat.
- Multumim si noi.
- Deci, ce facem? Dansam si noi putin in seara asta?
- “In seara asta mare / Cu totii vom canta...”
- Sa cantam?! Noi voiam sa dansam...
- Nu va pripiti. Era un fragment dintr-un cantec celebru al celor de la Compact, numit «Cantec pentru prieteni». O sa-l auziti mai incolo.
- Eh, asa mai da. Atunci poftim la dans!
- Poftim, poftim...